Marea izbanda a Garzii de Mediu: obligarea firmelor de salubritate de a pune prelate la masinile de gunoi
0* In medie, amenzile aplicate sunt de 17 milioane lei de agent poluator * Pe oamenii care au suferit pagube in urma poluarii nu-i protejeaza nimeni
Conform Ministerului Mediului, firma care a produs catastrofa de la Odobesti - SC Viodib SRL, nu avea autorizatie de la aceasta institutie. Afirmatia este insa doar partial adevarata. Comisarul general adjunct al Garzii de Mediu, Gabriel Burlacu, spune ca firma a avut autorizatie de mediu. In 23 iunie 2004, Viodib a fost controlata de comisarii de mediu care au dispus inchiderea temporara pana cand activitatea se va incadra in prevederile autorizatiei de mediu. La trei zile de la control, comisarii au mai facut o vizita sa vada daca le-au fost respectate indicatiile. Totul era perfect. Dupa al doilea control insa, patronii si-au ridicat peste noapte instalatia de imbuteliere a diluantilor pentru vopseluri si s-au mutat in alta localitate, fara sa aiba aviz de functionare. Comisarii de mediu au aflat de fuga abia dupa ce o persoana a murit si trei au fost ranite in explozia de la Odobesti. Gabriel Burlacu spune ca, dupa accident, conducerea firmei a fost sanctionata cu o amenda de... 50 de milioane de lei. Administratorul nu va scapa doar cu atat, pe numele lui fiind intocmit un dosar de cercetare penala, dar daca nu ar fi fost victime probabil ca ar fi ramas doar cu amenda. 50 de milioane de lei sau chiar 75 de milioane de lei - amenda maxima prevazuta de lege pentru incalcarea legislatiei de mediu - nu are cum sa sperie nici un buticar. In medie, amenzile aplicate de Garda de Mediu au fost de 17 milioane lei pe agent economic gasit in culpa. Cea mai mare sanctiune data pana acum de Garda s-a ridicat la 225 de milioane de lei - amenzi cumulate - pentru o firma de prelucrare a lemnului, care a depozitat o cantitate prea mare de rumegus, iar cand s-au umflat apele, depozitul a actionat ca un dig, producand inundarea unui sat. Sanctiunea s-a dat dupa inundatii. Infiintata in urma cu doi ani, Garda de Mediu ar fi trebuit sa fie jandarmul poluatorilor. In timpul activitatii ei, Romania a ajuns in presa internationala drept tara cultivatoare de PET-uri, muntii de steril din zonele miniere si apele acide generate de acestia au ramas la fel, defrisarile continua, tot mai multi sateni se plang ca nu mai pot bea apa din puturi, din cauza poluarii provocate de diversi agenti economici... Gabriel Burlacu spune ca inspectorii din subordinea sa au dispus sistarea activitatii a 58 de agenti economici. In raportul de activitate al institutiei nu am gasit insa decat doua masuri de acest fel: una luata impotriva unei firme careia oricum ii expirasera actele, cealalta impotriva unei firme din Calan, ai carei angajati au avut "inteligenta" sa taie cu flacara deschisa un rezervor de benzen. Teoretic, poluatorul plateste. Problema unor sume mari de bani care sa-i usture la buzunar pe patronii firmelor poluante nu se pune decat dupa ce s-a produs o catastrofa. Atunci, indiferent daca se lasa cu dosar penal sau nu, firmele vinovate ar trebui sa suporte cheltuielile pentru refacerea zonei pe care au afectat-o. Pe oamenii din acele zone, ca de pilda cei inundati din cauza depozitului de rumegus, cei cu casele inundate de saramura de la Ocnele Mari, satenii din Zlatna care sunt nevoiti sa astepte zeci de ani pana vor putea cultiva ceva pe pamantul poluat, nu-i despagubeste nimeni. Daca problema lor este intens mediatizata, se pot alege cel mult cu o pomana guvernamentala. Intrebat de eventuale despagubiri pe care un poluator este dator sa le plateasca oamenilor afectati, Gabriel Burlacu ne-a raspuns ca nu a auzit vreodata de asa ceva. Dupa propria sa marturisire, dintre realizarile cu care se mandreste este obligarea firmelor de salubrizare sa acopere cu prelata masinile de gunoi si sa li se spele caroseria dupa ce au iesit din groapa de gunoi. Dorinta sa: sa convinga toti preotii si profesorii sa propovaduiasca mentinerea curateniei. Spune ca si-a trimis comisarii in biserici si la inspectoratele scolare, dar, deocamdata, nu a avut decat un succes partial.