Marea Europa unita - deocamdata o utopie

Reuniti la sfarsitul saptamanii trecute, la Bruxelles, liderii Uniunii Europene n-au reusit sa adopte viitoarea Constitutie a Europei largite. S-a pierdut o mare ocazie de a simplifica functionarea

Reuniti la sfarsitul saptamanii trecute, la Bruxelles, liderii Uniunii Europene n-au reusit sa adopte viitoarea Constitutie a Europei largite. S-a pierdut o mare ocazie de a simplifica functionarea unei Uniuni cu 27 de membri, aducand-o, totodata, mai aproape de modelul acum utopic de Federatie Europeana, care sa vorbeasca lumii pe o singura voce, cu autoritatea celor 480 de milioane de locuitori pe care ii va reprezenta. Tratativele de la Bruxelles au demonstrat ceea ce pana acum doar se banuia: Europa sfarsitului de an 2003 nu are maturitatea politica sa puna interesele comunitare mai presus de cele nationale. Fiecare dintre cele 25 de actuale membre ale Uniunii au venit la Bruxelles decise sa nu cedeze nimic in fata celorlalti, sa sustina, pana in ultima clipa, varianta cea mai favorabila propriei tari. In focul argumentatiilor, s-a uitat faptul ca orice tratat important din istoria Uniunii s-a cladit pe renuntari si compromisuri. Se pare ca negocierile pentru o extindere de asemenea amploare, cu 12 state din care majoritatea foste comuniste, au epuizat puterea de intelegere si generozitatea "vechilor" europeni. Iar nou-venitii, inraiti de istoria ultimei jumatati de secol, in care mereu au trebuit sa asculte ordine venite "de sus", nu accepta sa cedeze o parte din suveranitatea cu greu castigata, nici macar in numele Europei Unite. Figura emblematica pentru noii membri, premierul polonez Leszek Miller s-a tarat la Bruxelles in scaunul cu rotile, dupa ce, cu doar o saptamana inainte, suferise un serios accident de elicopter, si a condus cu mana de fier delegatia tarii sale, cea mai incapatanata dintre toate... Pe de alta parte, nici statele nordice nu sunt dispuse sa se lase conduse de la Bruxelles, cat despre Marea Britanie, guvernul de la Londra nici nu concepe sa nu aiba drept de veto in domenii-cheie ca politica externa si de securitate, fiscalitate, imigrare... In aceste conditii, Cei 25 au fost de acord in mod tacit sa lase deoparte, pentru un an-doi, discutiile pe aceasta tema. O noua ocazie de a repune pe tapet ideea Constitutiei europene nu se va prezenta mai curand de 2005, si numai daca se schimba ceva in modul de a gandi al unor guverne (care, nici ele, nu vor mai fi aceleasi in 2005). Pana atunci, Uniunea celor 25 va functiona, greoi sau nu, pe principiile Tratatului de la Nisa (valabile pana in 2009), extinderea va continua, cu primirea, in 2007, a Romaniei si Bulgariei. Europa merge inainte, chiar daca in ritm de melc. Dupa esecul de la Bruxelles, se vehiculeaza tot mai mult proiectul unei Europe cu doua viteze, ca un colac de salvare a ideii de integrare europeana. Deja tandemul franco-german a demonstrat o coordonare impecabila (liderii de la Paris si Berlin se consulta saptamanal, au ajuns sa se reprezinte unul pe celalalt la reuniuni mai importante, guvernele si parlamentele lor se intrunesc periodic in sesiuni comune). Ambitia presedintelui Chirac si a cancelarului Schroder este sa-i mobilizeze in jurul lor pe membrii fondatori ai Uniunii, cu care sa realizeze, in sase, ceea ce nu a fost posibil in 25: un nucleu european avansat, cu politici comune, structuri integrate, cu un mod unic de reprezentare. Exista, deja, semnale ca ideea este imbratisata de majoritatea celor sase, cu unele ezitari din partea Italiei. Mai mult, si unii dintre noii membri, Cehia si Ungaria, in primul rand, si-au exprimat dorinta de a face parte, cat mai curand posibil, din acest "centru" al Europei. Poate ca o abordare la acest nivel, mai redus, va fi incununata de succes. Poate ca, peste cativa ani, Uniunea celor 27 va avea mai multe viteze. Poate ca "nucleul franco-german" va sta, in cateva decenii, la baza Statelor Unite ale Europei... Pentru Romania, aceste dezbateri raman pur teoretice. Nefiind inca membri ai Uniunii, romanii nu au nici un cuvant de spus in privinta noii Constitutii. Pana sa-si puna problema vitezei cu care vor merge in Europa viitorului, liderii de la Bucuresti au de rezolvat probleme mai concrete, cum ar fi crearea unei economii de piata reale, reforma administratiei publice, adaptarea justitiei la standardele comunitare, imbunatatirea capacitatii de absorbtie a fondurilor europene... Toate acestea nu neaparat pentru a intra in Uniunea Europeana, ci pentru a supravietui in interiorul ei. In ultimele luni, a devenit clar ca Romania beneficiaza de o bunavointa evidenta din partea Uniunii celor 25; la Consiliul European de la Bruxelles, unul dintre putinele puncte nedisputate din declaratia finala a fost angajamentul statelor membre de a primi, la 1 ianuarie 2007, Romania si Bulgaria in Uniune. Mai mult decat atat Romania nu poate pretinde de la Europa. Cat de pregatita va fi tara noastra sa reziste intr-un mediu competitional dur depinde numai de ritmul si seriozitatea reformelor pe care guvernul de la Bucuresti este chemat sa le faca.