Manifestaţii violente, în lume

Vacanţa de 1 Mai avea rostul păgân de a celebra, "walpurgic", începutul verii. Catolicii o slăvesc cu flori pe Binecuvântata Fecioară Maria. În America este Ziua Loialităţii. De

Vacanţa de 1 Mai avea rostul păgân de a celebra, "walpurgic", începutul verii. Catolicii o slăvesc cu flori pe Binecuvântata Fecioară Maria.

În America este Ziua Loialităţii. De acolo, prima semnificaţie de stânga: la 1 mai 1886 a izbucnit revolta care a dus la "martiriul din Haymarket", Chicago. Secolul 20 a instituit-o ca Zi Internaţională a Muncii, sărbătorire globală - mai puţin în SUA şi Canada - a drepturilor clasei muncitoare: în 1904, Internaţionala Socialistă cerea proletarilor din toate ţările stoparea lucrului pe 1 mai, pentru obţinerea programului de 8 ore şi a păcii universale.

Teama de comunism a determinat SUA să anuleze liberul în masă de pe 1 mai şi să serbeze Ziua Muncii în septembrie.

Statele comuniste au avut grijă ca manifestările forţate să se desfăşoare în ordine. La Moscova sau Kiev, lumea încă mai iese în pieţe, de data asta liber, cu portretele lui Lenin în minte şi în braţe; curios, drapelul cu secera şi ciocanul s-a fluturat şi la Beirut.

În lumea liberă, manifestaţiile publice socialisto-sindicale au fost mai mereu şi pretutindeni talonate de protestele de stradă ale grupurilor comuniste sau anarhiste. Anul acesta la Berlin au fost arestaţi peste 60 de radicali. Poliţia din Istanbul a adunat peste 600 de turci de stânga, tradiţional reprimaţi. Mii de socialişti francezi au manifestat împotriva lui Sarkozy - în 2002.

Globalizarea a creat noi motive de proteste violente. La Macao, adică în China nouă, s-a manifestat împotriva… imigraţiei ilegale; manifestanţii au rupt chiar un cordon al poliţiei, care a fost nevoită să tragă în aer.