Mangrovele, bariere naturale împotriva valurilor ucigaşe

Plantaţiile de coastă devin păduri-minune care acţionează şi ca filtre antipoluare . Valuri mortale au lovit în 2004 sudul Indiei, Thailanda şi Indonezia. Atunci au decedat cel puţin

Plantaţiile de coastă devin păduri-minune care acţionează şi ca filtre antipoluare .

Valuri mortale au lovit în 2004 sudul Indiei, Thailanda şi Indonezia. Atunci au decedat cel puţin 216.000 oameni, iar pierderile materiale au fost imense.

Cutremurul care a declanşat valurile gigantice, denumite tsunami, a izbucnit în largul insulelor indoneziene şi a avut o magnitudine de 9,3 grade pe scara Richter.

Catastrofa naturală, spun oamenii de ştiinţă, ar fi fost evitată dacă mangrovele, vegetaţie tropicală alcătuită din arbori şi arbuşti, caracteristică ţărmurilor maritime mlăştinoase, inundate în timpul fluxului, ar fi protejat coastele împotriva dezastrului.

A fost nevoie de un dezastru ca oamenii să înţeleagă cât de importantă este o barieră vegetală împotriva naturii dezlănţuite. Sudul Indiei s-a numărat printre zonele cele mai afectate de tsunamiul din 2004, statul Tamil Nadu fiind în mare parte distrus. Tsunami însă nu a făcut nicio victimă în localităţile din Tamil Nadu care au beneficiat de protecţie naturală, graţie mangrovelor.

În concluzie, dacă localnicii, împreună cu autorităţile indiene, ar fi avut grijă ca hectare întregi de mangrove să nu fie defrişate, India, Thailanda, cât şi alte state aflate pe coasta oceanului nu ar fi suportat consecinţele valurilor ucigaşe, cărora nimic nu li s-a mai putut împotrivi.

Politică de stat privind mangrovele

După anul 2004, cercetătorii au observat o schimbare de atitudine la cea mai mare parte a populaţiei indigene faţă de vegetaţia de coastă. Pescari, de exemplu, altădată ostili programelor destinate salvării vegetaţiei, au devenit din ce în ce mai interesaţi de soarta ecosistemului.

Deputaţi, urbanişti, autorităţi indiene locale au luat în serios iniţiativele ecologice, care protejează scutul verde de pe malul oceanului, şi acordă din ce în ce mai multă atenţie naturii verzi care s-a dovedit a fi de ajutor conaţionalilor lor din satele care au rămas intacte datorită arborilor şi arbuştilor care au ţinut piept tsunamiului. Astfel, în jurul zonelor locuite au început să fie plantate bariere vegetale şi amenajate dune.

Localnicii au chemat în ajutor voluntari şi a fost încheiat un acord de gestionare a mangrovelor între serviciile forestiere, stat şi localnici. În localitatea Pichavaram, 250 de hectare de mangrove au fost salvate de săteni, iar de zonele restante se ocupă serviciile forestiere.

India alocă bani serioşi pentru împăduriri

Peste 50 ce grupări umanitare au iniţiat activităţi comerciale cu ajutorul serviciilor forestiere, al agenţiilor de dezvoltare din zonele rurale, al băncilor şi agenţiilor guvernamentale. Agenţia de dezvoltare a pădurilor, recent creată, a adoptat trei proiecte de îngrijire a mangrovelor.

Autorităţile locale din Tamil Nadu au fost de acord că trebuie să lupte pentru salvarea ecosistemului, iar guvernul indian a alocat în perioada 2006-2007 peste 2,5 milioane de euro amenajării a 2.850 de hectare cu vegetaţie de coastă şi a plantat 1.650 de hectare cu mangrove.

Aceste proiecte vor continua şi în 2008, în cadrul unui program naţional de prevenire a dezastrelor naturale. În parcul naţional aflat pe malul golfului Mannar există reale preocupări pentru protejarea biodiversităţii şi a mediului marin. Şi aici vor fi investiţi peste un milion de euro de către statul indian, care intenţionează să planteze o mie de hectare cu mangrove.

Acest loc este, de altfel, unul în care se poate face ecoturism. Se pare că tsunamiul dezlănţuit în 2004 i-a pus serios pe gânduri pe locuitorii statelor puternic afectate de ape. Ei au înţeles că nimic nu-i poate salva de furia oceanului decât grija lor pentru mediul în care trăiesc.

Energia valurilor poate fi redusă cu 75%

Mangrovele au salvat vieţi omeneşti şi au redus considerabil pagubele materiale în statele afectate frecvent de fenomenul tsunami. Mangrovele nu sunt altceva decât păduri de arbuşti care au rădăcini ce se dezvoltă pe diferitele părţi ale plantei şi care au un rol de tampon între mediul marin şi cel terestru. Solul pe care cresc mangrovele este recunoscut ca un important ecosistem ale cărui caracteristici sunt excepţionale.

Mangrovele protejează habitatele naturale şi, în special, fauna sălbatică, contribuie la sedimentarea solului, luptă împotriva erodării acestuia, conservă diversitatea biologică şi materialul genetic şi acţionează ca o perdea în timpul furtunilor, cicloanelor sau altor calamităţi naturale. Mangrovele îşi datorează existenţa ecosistemului din care fac parte.

Pădurile de mangrove se numără printre cele mai fascinante locuri din lume, reprezentând spaţii în care viaţa adâncurilor se întrepătrunde cu viaţa terestră. Mangrovele favorizează o viaţă subacvatică fabuloasă şi pot fi un loc ideal pentru dezvoltarea până la maturitate a vietăţilor marine.

Aceste păduri constituie şi un filtru natural împotriva poluării. Rădăcinile "aeriene" ale mangrovelor contribuie la filtrarea şi la reţinerea poluanţilor, a metalelor grele sau a altor agenţi toxici, care se află în apă, dar şi la reţinerea îngrăşămintelor chimice şi a pulberilor în suspensie.