Mânăstirile, locurile binecuvântate dintre cer şi pământ

Luna septembrie, când se celebrează începutul anului bisericesc, dăruieşte credincioşilor alte zile de pelerinaje la cele mai frumoase aşezăminte monahale. Adevărate "antene" spirituale,

Luna septembrie, când se celebrează începutul anului bisericesc, dăruieşte credincioşilor alte zile de pelerinaje la cele mai frumoase aşezăminte monahale. Adevărate "antene" spirituale, acestea continuă să atragă mii şi mii de însetaţi după Dumnezeu.

Prin intermediul Biroului de pelerinaj al Patriarhiei Române, turiştii români şi străini vor continua să străbată meleagurile încărcate de legendă ce împânzesc ţara noastră. Cu toţii vor descoperi, la fiecare pas, istoria altor "averi româneşti", răspândite de-a lungul ţării: biserici înălţate din vremuri apostolice, odoare realizate de meşteri valoroşi începând din zorii creştinismului, icoane făcătoare de minuni. În peisajul mirific al tuturor zonelor geografice, la fiecare mânăstire răsună ritualul numit în popor "Bate toaca!", o chemare impresionantă la ora de rugăciune. În această lună sunt programate pelerinaje pe o durată de 1,2 şi 4 zile.

În intervalul 1-2 septembrie se organizează pelerinaje în două etape. În prima zi se vizitează Mânăstirile Saon, Cocoş, Complexul de la Niculiţel, Mânăstirea Celic-Dere în judeţul Tulcea. În comuna Niculiţel, unde se face un popas duhovnicesc la Mânăstirea Saon, ctitorită în anul 1846, se vizitează şi Complexul de la Niculiţel, care adăposteşte moaştele unor sfinţi martiri din primele veacuri ale creştinismului. Descoperite destul de recent, prin anul 1977, în urma unor inundaţii, moaştele Sfinţilor Zoticos, Atalas, Kamasis, şi Filip, martiri, trăitori în timpul împăratului Diocleţian, prigonitorul creştinilor, sunt făcătoare de minuni.

În a doua etapă a pelerinajului, după participarea la Sf. Liturghie, oficiată la Catedrala din Constanţa, vor fi vizitate Mânăstirile Techirghiol, Peştera Sf. Andrei şi Dervent. Lespezi de piatră în formă de cruce Este o mânăstire de călugări şi are viaţă de obşte. Cuvântul "dervent" înseamnă trecătoare sau peste vale. În zona unde se află mânăstirea există o cetate cu o populaţie eterogenă, formată din greci, turci, daci şi romani. Este zona unde au fost creştinaţi străbunii noştri.

Istoria acestor locuri consemnează evenimentele de atunci: Sf. Apostol Andrei, care săvârşea Sfânta Liturghie împreună cu ucenicii săi, în peştera din localitatea Ioan Corvin, a trimis patru ucenici să propovăduiască cuvântul Evangheliei şi în cetatea Dervent. Potrivit tradiţiei, aceştia au fost prinşi şi ucişi, iar pe locul martirajului, pelerinii vor descoperi patru lespezi din piatră, în formă de cruci. Aici s-au rugat, din vechime, bolnavii veniţi de la mii de km pentru a se tămădui.

Acestea au rămas în istoria locurilor drept crucile de leac. Acum, una este cinstită în incinta mânăstirii. Tot tradiţia spune că, în preajma Războiului de Independenţă, fiul unui paşă a tăiat braţele unei cruci şi, curând, locul unde se înălţase aceasta s-a pustiit. Se mai spune că un păstor surdomut ajuns aici, a adormit cu capul rezemat pe una dintre cruci.

Când s-a trezit, a auzit zgomotul ploii şi a constatat că aude şi poate să vorbească. Tot aici, încă din secolul al IX-lea, a existat o frumoasă sihăstrie, înfiinţată de călugării autohtoni, influenţată de vechile aşezăminte monahale, specifice locului. Este emoţionantă icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, situată în pronaosul bisericii, o donaţie făcută mânăstirii în anul 1940. Vizitatorul remarcă pictura, relativ nouă, din anii 1987-1989, realizată de pictorul Marcel Cochescu din Câmpulung Muscel.

O mânăstire şi patru domnitori În perioada 6-9 septembrie se organizează pelerinaje în câteva dintre cele mai venerate lăcaşuri ortodoxe din Ardeal. Pelerinajul va urmări trasee marcate de o reală încărcătură emoţională: Bucureşti-Catedrala din Râmnicu Vâlcea - mânăstirile: Dintr-un Lemn-Bistriţa-Hurezi-Polovragi-Prislop-Crişani.

Pelerinii care se vor ruga la Mânăstirea Bistriţa vor afla despre eforturile a patru domnitori, care au contribuit la înălţarea şi reconstrucţia acestui superb lăcaş de cult: Petru Muşat, în vremea căruia s-a făcut prima atestare documentară, Alexandru cel Bun care a ctitorit mânăstirea, urmat de Petru Rareş şi Alexandru Lăpuşneanu care au contribuit la consolidarea sa. Printre icoanele făcătoare de minuni, vizitatorul o remarcă pe cea care o înfăţişează pe Sf. Ana, dăruită doamnei Ana, soţia lui Alexandru cel Bun, de către soţia unui împărat bizantin. Aici vin să se roage, cu inima smerită, credincioşi din toată ţara care-i cer sfintei să mijlocească pentru necazurile lor.

Pe data de 8 septembrie pelerinajul reuneşte câteva lăcaşuri cu icoane făcătoare de minuni

Este vorba de popasurile ce se vor face la mânăstirile: Pissiota, Ţigăneşti, Căldăruşani, Sitaru. La Mânăstirea Pissiota, pelerinii vor participa la Sf. Liturghie de hram, în ziua praznicului Naşterii Maicii Domnului. La acest lăcaş ortodox se poate ajunge pe cel mai circulat drum din ţara noastră - DN1. În localitatea Poligrafu, indicatorul semnalizează direcţia spre mânăstire.

Printre casele ţărăneşti se zăreşte originala construcţie a bisericii mânăstirii. Ctitorul mânăstirii, Nicolae Pissiota, a părăsit meleagurile natale ale Greciei şi s-a stabilit în ţara noastră, iar propria afacere - o antrepriză de construcţii - i-a adus numeroase satisfacţii. S-a hotărât să ctitorească o mânăstire, chiar pe moşia sa, cumpărată de la generalul Angelescu, fost ministru de război. Mânăstirea a fost ridicată după proiectul arhitectului Ioan Giurgea.

Aşezământul a devenit o sinteză incontestabilă între Orient şi Occident, dintre Renaşterea italiană şi stilul clasic bizantin. Cocheta şi inedita biserică a fost pictată de apreciatul Costin Petrescu - acelaşi artist care pictase fresca de la Ateneul Român şi Catedrala din Alba Iulia. Doar trei maici au venit la Pissiota din obştea de la Ghighiu şi au muncit straşnic, începând din anul 1933. În afara stareţei mai erau maicile Irina şi Alexia. Cele două erau mamă şi fiică, tunse în monahism la aceeaşi dată, într-o impresionantă ceremonie, cum spun martorii oculari.

Acum, mama care se împotrivise ca fiica ei să se călugărească i-a urmat exemplul. Fiica ei este stareţă şi mama îi este ucenică. Credinciosul care se roagă în frumoasa biserică a mânăstirii descoperă comorile culturale adunate aici. Dintre acestea, cea mai importantă este icoana Maicii Domnului cu Pruncul, renumită pentru minunile pe care le-a făcut de-a lungul timpului. Icoana a fost pictată de Eustatiu Stoenescu (1884-1959), după o tehnică impresionantă.

În orice loc stă credinciosul în biserică are impresia că ochii Maicii Domnului îl însoţesc cu privirea. Icoana aceasta a plâns de mai multe ori. Tot aici există şi o raclă cu moaştele Sfinţilor Dimitrie, Izvorâtorul de mir, Teodor Stratilat, Trifon, Ioachim de Vatoped şi al Cuvioşilor ucişi în Sinai şi Rait. Biserica mai adăposteşte un muzeu subteran în care este expusă o piesă rară - o mică icoană, pictată pe lemn de Nicolae Grigorescu.

Pelerinaj pe meleaguri de legendă

În data de 9 septembrie, pelerinii vor avea prilejul să viziteze mânăstirile Cetăţuia-Nămăieşti-Aninoasa-Negru-Vodă din judeţul Argeş. Mânăstirea Nămăieşti, situată în comuna Valea Mare Provăţ, îşi întâmpină oaspeţii de la mare distanţă, într-un superb peisaj, de la o altitudine de 765 m. Date riguroase despre perioada când s-a întemeiat schitul nu se cunosc. Dar legenda a lăsat posterităţii istoria acestui aşezământ.

Trei ciobani veniţi pe acele meleaguri au avut un vis: un înger le-a spus, fiecăruia dintre ei, că în acea stâncă există o icoană zugrăvită după înfăţişarea Maicii Domnului. Dimineaţa, ei au descoperit că fiecare a avut acelaşi vis. Speriaţi, au plecat pe un versant apropiat. Visul s-a repetat, iar în a treia noapte ei au visat-o chiar pe Maica Domnului, care i-a îndrumat spre stânca unde era icoana şi le-a spus ca pe acel loc să înalţe un lăcaş de închinare, iar numărul vieţuitorilor mânăstirii să fie 33 (adică anii petrecuţi de Iisus pe pământ). Tot legenda spune că icoana a fost adusă de Sf. Apostol Andrei, care a lăsat-o în grotă.

Popasuri duhovniceşti de neuitat

n Pe 16 septembrie, pelerinajul de o zi are ca itinerar mânăstirile Cheia-Suzana- Zamfira-Ghighiu. Aici, la ultimul popas spiritual, credincioşii vor admira biserica mare a mânăstirii, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, situată în biserica mică. Pelerinii revin pe aceste meleaguri să mulţumească Sfintei Maria pentru împlinirea celor mai fierbinţi rugăciuni.

n În intervalul 20-23 septembrie sunt programate popasuri duhovniceşti la mânăstiri din Moldova şi Bucovina. Se vizitează, în etape, renumitele mânăstiri numite "Perlele Moldovei": Sihăstria (unde se participă la slujba de hram - Naşterea Maicii Domnului), Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ, Agapia, Văratec. La Mânăstirea Sihăstria se face popas duhovnicesc şi ascultare a Sfintei Liturghii.

Este emoţionant Turnul Tezaurelor de la Mânăstirea Putna (construcţie strategică concepută de Ştefan cel Mare pentru a adăposti, în momente tulburi ale istoriei, obiectele realizate de monahii mânăstirii). Aşa se explică faptul că operele care au rămas până astăzi clasează Muzeul Putnei printre cele mai mari muzee mânăstireşti din ţara noastră. Colecţia de broderii, cărţile vechi şi odoarele din metale preţioase sunt, de fapt, file de istorie. n În 22 septembrie va fi un nou pelerinaj spre locurile unde i-a creştinat Sf. Andrei pe strămoşii noştri: mânăstirile Peştera Sf. Andrei şi Dervent.

Pe 23 septembrie, pelerinii dornici să viziteze lăcaşuri din zona Prahovei pot vizita mânăstirile Crasna (cu participare la Sf. Liturghie), Zamfira, Ghighiu şi Ţigăneşti.

În zilele de 29-30 septembrie, traseul pelerinilor traversează zone încărcate de istoria românilor: mânăstirile Cozia, Ostrov, Turnu, Sâmbăta de Sus-Predeal şi Sinaia.