Mănăstirea Lainici, "Mireasa" din Defileul Jiului

Loc de pelerinaj al românilor din toată ţara, Mănăstirea Lainici este supranumită "mireasa" din Defileul Jiului. De Paşte, aici vin mii de credincioşi, plini de speranţă că Icoana Maicii

Loc de pelerinaj al românilor din toată ţara, Mănăstirea Lainici este supranumită "mireasa" din Defileul Jiului. De Paşte, aici vin mii de credincioşi, plini de speranţă că Icoana Maicii Domnului "Grabnic Ascultătoare" îşi va pogorî harul asupra lor.

Mănăstirea Lainici, sfânt locaş aşezat pe Valea Jiului, este situată sub culme de munte. Aproape toţi oamenii care trec în susul şi în josul defileului fac un popas, odihnindu-se sau doar răcorindu-se la umbra deasă a pomilor din curtea sa. "Venind la noi, la Sfânta Mănăstire Lainici, credincioşii se apropie de bunul Dumnezeu, iar aici sunt primiţi întotdeauna cu toată ospitalitatea. Se obişnuieşte şi într-o casă ca, atunci când intri, stăpânul să te servească cu un pahar de vin şi ceva de-ale gurii. La fel se întâmplă la Lainici", spune părintele Ioachim, stareţul sfântului locaş.

"Mireasa" din defileu, denumită aşa pentru faţada de un alb puternic, Mănăstirea Lainici a avut un trecut zbuciumat. Credincioşii spun cu pioşenie că locaşul a fost crucificat de mai multe ori, trecând prin grele încercări.

Săptămâna Patimilor Mântuitorului

Îmbrăcaţi în haine negre, cei 35 de călugări ascultă răbdători spovedaniile credincioşilor, îi adăpostesc şi îi hrănesc pe cei veniţi în pelerinaj să-şi găsească liniştea. Călugării nu povestesc despre viaţa lor, unii trăiesc aici de zeci de ani, alţii abia acum încep să pătrundă tainele vieţii monahale. În Săptămâna Patimilor, călugării îi îndeamnă pe credincioşi să se apropie de bunul Dumnezeu prin post şi rugăciune. Pentru ei, Paştele reprezintă cea mai importantă perioadă a anului. Mii de oameni vin la mănăstire să se spovedească, pentru că porţile locaşului sunt întotdeauna deschise călătorilor. "Această săptămână ne oferă prilejul să-L apropiem pe Dumnezeu prin post şi rugăciune. Fiecare zi are importanţa ei şi este marcată prin denii, cuvânt care înseamnă priveghere. Ne bucurăm că din ce în ce mai mulţi oameni îşi îndreaptă paşii spre mănăstirea noastră, unde vor găsi mereu poarta deschisă", povesteşte stareţul Ioachim.

Viaţa monahală este o chemare pe care a simţit-o fiecare din cei 35 de călugări ai mănăstirii. Dar şi laicii... "Vin aici de ani de zile, aprind o lumânare şi mă spovedesc. Este singurul loc din ţară unde sufletul mi se umple de o mare pace, mi-e bine, mă simt mult mai aproape de Dumnezeu", ne spune, zâmbind, o femeie venită din Petroşani la mănăstire.

De Paşte, la "Mireasa din Defileu"

Călugării care vieţuiesc aici se pregătesc din vreme pentru această sărbătoare. Ei ţin cu sfinţenie postul, se hrănesc doar o dată pe zi, seara, când se roagă şi participă la slujbele din biserică. Cu toate că ziua călugărilor începe imediat după miezul nopţii cu o slujbă, dimineaţa, în razele soarelui primăvăratic, "Mireasa" defileului este mai frumoasă ca niciodată. Albă, foarte îngrijită, biserica te cheamă să-ţi deschizi sufletul în faţa puterilor şi harului dumnezeiesc. Înainte de Paşte, ea se umple de credincioşi, care vin să asculte slujbele din serile de Joia şi Vinerea Mare. "La slujba de Înviere, care se va oficia în curtea sfintei mănăstiri, vor participa, ca în fiecare an, peste 4.500 de credincioşi. Vom sfinţi Paştele, îl vom împărţi celor prezenţi, apoi vom intra în biserică şi vom continua sfânta liturghie. Slujba va fi oficiată de opt preoţi", ne-a povestit stareţul Ioachim. Veniţi din toate colţurile ţării doar pentru a lua Paşte de la Mănăstirea Lainici, credincioşii ascultă slujba Învierii, una dintre cele mai frumoase liturghii. Cei care nu au unde dormi sunt adăpostiţi, în sfântul locaş unde primesc, gratuit, o cameră. "Cât voi fi stareţ, niciun credincios pelerin nu va plăti ca să poată dormi şi mânca aici. Dăm mese la sute de credincioşi, nu numai la oamenii fără adăpost, ci şi la cei care vin să se închine şi stau mai mult. E Paşte, cu siguranţă la masa noastră vor sta 100 de credincioşi", a afirmat stareţul Ioachim.

Părintele Adrian, de la Schitul Locurele

Părintele Adrian a fost duhovnic al Mănăstirii Antim, din Bucureşti, şi a venit la Lainici în 2002. Are 94 de ani, fiind cel mai vârstnic călugar din ţară.

Locuieşte, împreună cu alţi doi călugări, la Schitul Locurele, situat pe vârful muntelui, deasupra mănăstirii. Părintele Adrian s-a născut în Bucovina de Nord şi a fost rănit foarte grav în război. Duhovnicul a stat în închisorile comuniste 12 ani şi a decis să se călugărească la 31 de ani, după ce a fost rănit grav pe front. În ciuda tuturor încercărilor la care l-a supus viaţa, părintele Adrian nu şi-a pierdut niciodată credinţa şi speranţa.
Schitul Locurele se află la o distanţă de aproximativ cinci kilometri de Mănăstirea Lainici, iar aici se poate ajunge doar pe un drum forestier. Aflat într-o poiană largă, la o altitudine de aproape 800 de metri, a luat fiinţă în 1852.

Icoana Maicii Domnului, unică în România

În biserica cea nou construită se află încă din vara anului trecut Icoana Maicii Domnului "Grabnic Ascultătoare", unicat în ţara noastră, adusă tocmai de la Muntele Athos. Este o întruchipare imensă, neobişnuită, pictată pe lemn de santal şi acoperită cu o mantie grea de argint aurit. Icoana e făcătoare de minuni. Noua biserică din curtea mănăstirii este unică în lume datorită planului arhitectonic şi picturii interioare. În anul 1990 a început construcţia, care are două planuri: biserica de la demisol şi cea de deasupra ei. Tematica iconografică a bisericii de la demisol va fi destinată, potrivit stareţului Ioachim, bisericii din Catacombe: viaţa creştinilor de la anul 1 până la anul 313, reprezentând majoritatea Sfinţilor şi martirilor din istoria bisericii din întreaga lume. În pictura bisericii de deasupra se vor marca cele mai importante momente din istoria bisericii creştine.