Mamuţii industriali sufocă judeţul Hunedoara

În fostele zone industriale din Hunedoara există mari concentraţii de plumb, cupru, cadmiu şi nichel, care otrăvesc aerul şi solul, indică un ultim raport al Agenţiei pentru Protecţia

În fostele zone industriale din Hunedoara există mari concentraţii de plumb, cupru, cadmiu şi nichel, care otrăvesc aerul şi solul, indică un ultim raport al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Regiunea Vest .

Iazurile de decantare, haldele de steril, deponeurile de deşeuri şi emisiile nocive contribuie din plin la otrăvirea apelor, solului sau aerului din judeţul Hunedoara. Punctele roşii de pe harta poluării în localităţile hunedorene sunt concentrate în zona fostelor oraşe monoindustriale.

Chiar dacă s-au făcut paşi în privinţa protecţiei mediului, industria minieră din Valea Jiului rămâne unul din principalii poluatori prin activităţile conexe extracţiei zăcământului de huilă. Agenţia de Protecţie a Mediului Hunedoara monitorizează în permanenţă problemele, dar mai este mult până la rezolvarea lor.

Inspectorii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Regiunea Vest arată în ultimul raport de monitorizare că solul în judeţul Hunedoara este poluat cu plumb, crom, nichel şi cadmiu. Măsurătorile specialiştilor din cadrul APM Hunedoara arată că, în Valea Jiului, au fost înregistrate depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile la plumb, cupru, cadmiu şi nichel.

În zona municipiului Hunedoara sunt depăşiri la cupru, iar pe zona comunelor Ribiţa şi Chişcădaga, dar şi în municipiul Deva, la crom. De asemenea, au fost înregistrate cantităţi mai mari decât limita admisă la plumb, pe zonele Certej şi Hunedoara. Principalele surse de poluare a aerului din judeţul Hunedoara sunt unităţile siderurgice SC ArcelorMittal SA Hunedoara, SC Cilindrul SA Călan prin depozitele de zgură de la Călan şi Buituri. Totodată, unităţile de producere a energiei electrice şi termice - SC Electrocentrale SA Deva, SC Termocentrale Paroşeni şi SC Uzina Electrică Gurabarza poluează.

Mediul înconjurător este afectat şi de unităţile de producere a materialelor de construcţie - Carpatcement Holding SA Deva - Punct de lucru Chişcădaga, SC Carmeuse Romania SA Braşov - Punct de lucru Chişcădaga, SC Macon SA Deva, SC Refraceram SA Baru - Mare, SC Talc Dolomită SA Zlaşti, SC Omya Calcita SA Vaţa de Jos şi două din cele mai mari companii miniere din ţară - CNH Petroşani şi CNCAF Minvest Deva, prin prezenţa haldelor de steril de la Barza, Deva, Boleana, Teliuc, Veţel, Ghelar, după cum arată raportul de monitorizare al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Regiunea Vest.

Haldele de steril, un risc imens

Se poate vorbi despre o hartă a poluării, iar fiecare zonă a judeţului are problemele specifice. "Punctele roşii" rămân unităţile miniere din Valea Jiului, dar nu prin activitatea extractivă, ci prin haldele de steril. Elena Bădescu, directorul APM Hunedoara, arată că "minele din Valea Jiului poluează, în primul rând, prin haldele de steril. Majoritatea măsurilor din programele de conformare vizează amenajarea haldelor şi pregătirea lor în vederea închiderii". O problemă aparte este întâlnită la depozitul de cenuşă al Uzinei de Preparare a Cărbunelui Coroieşti din municipiul Vulcan.

"Este un risc imens, poate fi măturat de ape. O parte a depozitului de cenuşă are făcut zid de susţinere, dar nu au reuşit să amenajeze malul pe toată lungimea acestuia", declară Elena Bădescu. Nici haldele de steril ale Companiei Naţionale a Huilei Petroşani nu sunt conforme cu normele de protecţie a mediului. Mai mult, reprezentanţii APM sunt cu ochii şi pe depozitele de explozibil ale subunităţilor miniere care, deşi dotate cu sisteme de alarmare, sunt considerate extrem de periculoase.

La fel de periculoase pentru mediu sunt şi perimetrele miniere închise ale CNCAF Minvest, din cauza apelor de mină care ies la suprafaţă, chiar dacă acestea trec prin staţii de epurare. Astfel, la mina Boiţa - Haţeg staţia de epurare a apelor de mină este ineficientă, iar în alte cazuri astfel de staţii nici măcar nu au mai fost amenajate. Aceste ape conţin mangan, pulberi, metale grele şi acizi care ajung să otrăvească râurile de suprafaţă.

Gropile de gunoi, focare de poluare

Un alt factor de poluare sunt şi deponeurile de gunoi care nu respectă legislaţia europeană. Cele 12 depozite de deşeuri municipale şi orăşeneşti practic sufocă încă solul şi sunt focare de poluare. "Toate deponeurile existente nu sunt conforme. Nu au o suprafaţă bine delimitată, gunoaiele nu sunt tasate, iar deşeurile ajung amestecate", a mai declarat directorul APM Hunedoara.

Fostele platforme siderurgice, mai ales cea de la Călan, au mari probleme de mediu nerezolvate, iar inspectorii de mediu apreciază situaţia ca fiind dezastruoasă. Reprezentanţii APM Hunedoara admit că, din punctul de vedere al problemelor de mediu, judeţul Hunedoara este unul greu, atât în ceea ce priveşte activităţile închise, cât şi al siturilor poluate care pot îngreuna dezvoltarea altor investiţii.

Un alt factor important de poluare în mai multe localităţi ale judeţului remarcat de către reprezentanţii APM îl reprezintă şi zgomotul produs de zonele industriale. În luna decembrie 2007, în judeţul Hunedoara s-au efectuat 49 de măsurători de zgomot cu frecvenţa lunară (22 de puncte de monitorizare) şi săptămânală (nouă puncte de monitorizare), în zonele cu trafic rutier intens, în zonele industriale şi de locuinţe, parcuri şi şcoli, precum şi în zona pieţelor agroalimentare.

În urma verficărilor s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de zgomot, faţă de limita admisă, în zonele rezidenţiale într-un număr de şase puncte: în localitatea Paroşeni - municipiul Vulcan, în localitatea Lupeni, în municipiul Petroşani, dar şi în localitatea Simeria.

Ariile protejate, încă neatinse de poluare

Reprezentanţii APM Hunedoara au verificat şi ariile protejate din localităţile judeţului şi au constatat că, din fericire, zonele sunt intacte, iar flora şi fauna nu au avut de suferit de pe urma diferiţilor factori de poluare. Astfel, inspectorii de mediu au verificat punctul fosilifer din localitatea Tuştea (paleofauna reptiliană Tuştea) şi nu au descoperit intervenţii neautorizate în situl paleontologic.

Şi în pădurea Bejan din Deva, arie protejată unde cresc specii protejate de arbori cu vârste între 100 şi 120 de ani, s-a constatat că arboretele din rezervaţie este într-o stare de conservare bună, iar în plus au mai descoperit urme de iepure şi de bursuc, ceea ce arată că zona reprezintă un habitat prielnic pentru animale.

Inspecţii au fost derulate şi în pădurea Pojoga, urmărindu-se în special starea de conservare a speciei subarbustive - Ruscus Aculeatus. Suprafaţa ocupată de această specie s-a extins şi în afara rezervaţiei pe suprafeţe compacte, ceea ce arată că zonele nu sunt atinse de poluare.