"Mami, e prea greu!"

Manuale, caiete, penare, culegeri de probleme, echipament de sport, pacheţel cu mâncare şi sticlă cu apă. Toate îngrămădite în ghiozdanul oricărui elev de şcoală primară. Deşi problema

Manuale, caiete, penare, culegeri de probleme, echipament de sport, pacheţel cu mâncare şi sticlă cu apă. Toate îngrămădite în ghiozdanul oricărui elev de şcoală primară. Deşi problema greutăţii excesive e cunoscută de autorităţi, nici până acum Ministerul Educaţiei nu a găsit soluţii. Programa a rămas aceeaşi, iar dulăpioarele şcolare sunt un vis.

Ministerul Sănătăţii recomandă ca un ghiozdan plin să nu depăşească 10% din greutatea celui care îl poartă.
Teodora are opt ani şi este în clasa a II-a. Cântăreşte 23 de kilograme, iar ghiozdanul ei - 5 kg, mai mult decât dublu faţă de recomandările medicilor.

Potrivit unui raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică, un sfert dintre elevii examinaţi au afecţiuni cronice.

Deşi medicii susţin că geanta de şcoală nu ar trebui să depăşească 10% din greutatea copilului, micuţii sunt nevoiţi să care de două ori mai mult decât este indicat

Deformările coloanei vertebrale ocupă locul patru în topul afecţiunilor de care suferă şcolarii, după problemele vederii, greutăţii şi rahitismului.

Teodora este elevă în clasa a II-a la o şcoală din Bucureşti. Are opt ani şi 23 de kilograme. Zilnic, fetiţa poartă către şcoală un ghiozdan burduşit cu tot ce-i cere doamna învăţătoare. "Avem patru ore pe zi. Pentru fiecare materie am în ghiozdan o carte şi trei caiete: unul de clasă, unul de teme şi un caiet special", spune Teodora.

"Mami, e prea greu!"

Pe lângă acestea, fetiţa mai pune în geanta de şcoală două culegeri, un atlas şcolar, penarul, echipamentul pentru ora de sport, o sticluţă cu apă, un pacheţel cu mâncare şi un măr. În total cinci kilograme. "Cu ghiozdanul ăsta merg în fiecare zi la şcoală. E tare greu, uneori îmi vine să-l las acasă. Dar ce să fac? Mami zice că trebuie să mă duc la şcoală", a explicat micuţa.

Reglementări confuze

Potrivit recomandărilor făcute de Ministerul Sănătăţii, elevii ar trebui să care ghiozdane care cântăresc maximum 10% din greutatea lor. "Mi se pare o reglementare destul de vagă pentru că nu toţi copiii au aceeaşi greutate.

Un elev care are 40-50 de kilograme poate duce în spate o geantă de cinci kilograme, dar fetiţa mea cântăreşte 23 de kilograme şi cară zilnic această greutate", apreciază Gabriela Popescu, mama Teodorei. Chiar dacă învăţătoarea încearcă să le uşureze povara celor mici ţinând unele caiete în dulapul clasei, mama se teme că, în timp, coloana vertebrală a fetiţei se va deforma.

"Li se permite copiilor să vină echipaţi de sport atunci când au în orar această materie, dar ar fi bine să existe şi la noi în şcoli acele dulăpioare personale care există în străinătate", ne-a povestit Gabriela Popescu.

Dulăpioare în şcoli

Medicii sunt şi ei de părere că elevii din şcolile primare nu ar trebui să care atât de multe cărţi la şcoală. "Drumul şcoală-casă cu un bagaj de cinci kilograme în spate este prea mult pentru un micuţ de şapte-opt anişori.

Îi afectează sănătatea. Apar dureri de spate, de coloană. De aceea recomand ca în şoli să existe dulăpioare în care elevii să-şi lase o parte din cărţi şi caiete", este de părere medicul Daniela Ştefănescu, vicepreşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie, Bucureşti.

Potrivit unui raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică, în 2007, 25% dintre şcolarii supuşi examinării au afecţiuni cronice. Deformările coloanei vertebrale ocupă locul patru în acest top, după problemele de vedere, hipotrofiile staturo-ponderale (copiii cresc cu o rată inferioară limitei normale) şi sechelele de rahitism.

Programe "after school" plătite de stat

Învăţătorii sunt de părere că cea mai bună soluţie sunt centrele "after school". În acest mod, elevii nu vor mai fi nevoiţi să care, zi de zi, ghiozdane. "Asociaţia noastră a venit cu o propunere, centrele "after school". Nu vorbesc despre acele centre unde plătesc părinţii. Suntem de părere că statul român poate asigura, în trei-patru ani, astfel de programe, pentru toate şcolile din ţară", ne-a explicat Viorel Dolha, preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România.

Un mic ajutor ar putea să vină şi din partea învăţătorilor. "Sunt greşeli pe care le fac şi dascălii. Vor prea multe caiete, cărţi, tot felul de materiale. Nu zic că nu sunt bune, dar sunt prea multe. Ghiozdanul trebuie să conţină strictul necesar", a conchis Dolha.

Sunt greşeli pe care le fac şi dascălii. Vor prea multe caiete, cărţi, tot felul de materiale. Sunt prea multe.
Viorel Dolha,
preşedintele Asociaţiei Generale
a Învăţătorilor din România

Recomandările medicilor

Ghiozdanul trebuie să fie solid, uşor şi să permită repartizarea greutăţii pe ambii umeri.
Limitarea, pe cât posibil, a timpului în care copilul duce în spate ghiozdanul.
Ghiozdanul nu trebuie purtat în spate în autobuz.
Părinţii trebuie să verifice permanent dacă copilul nu cară mai mult decât este necesar şi să anunţe învăţătorul dacă greutatea este excesivă.

Obligaţiile părinţilor

Să evite îngrăşarea copiilor, optând pentru o alimentaţie echilibrată.
Să încurajeze activităţile în aer liber, şi nu orele petrecute în faţa televizorului sau a computerului.
Să aibă grijă de copil să nu stea aşezat prea mult timp pe scaune sau fotolii nepotrivite.
Să depisteze tulburările psihologice şi comportamentale şi, dacă este necesar, să consulte specialiştii în domeniu.

Citiţi mâine în Adevărul!

Care sunt ghiozdanele bune şi care sunt ghiozdanele periculoase