Maghiarii se plâng de „renaţionalizare“ şi ajung tot la autonomie

Manifestanţii au purtat steaguri ale Ungariei şi au scandat lozinci pentru autonomia Ardealului

Vorbitorii de la manifestaţia desfăşurată sâmbătă la Sfântu Gheorghe au folosit ca pretext Colegiul „Szekely Miko“ pentru a se plânge de „intimidarea“ şi „condamnarea“ întregii maghiarimi din Ardeal.

Aproximativ 30.000 de persoane, potrivit organizatorilor, 9.000, potrivit organelor de ordine, au participat sâmbătă, 1 septembrie, la o demonstraţie de protest în municipiul Sfântu Gheorghe. Denumită Ziua Dreptăţii, manifestaţia a fost organizată de UDMR, cu participarea cultelor istorice maghiare şi a partidelor maghiare din România.

Potrivit organizatorilor, cauzele protestului sunt, pe de o parte, sentinţa judecătorească din iunie prin care Judecătoria Buzău a anulat retrocedarea către Eparhia Reformată a Colegiului „Szekely Mikó" (acesta urmând să revină comunităţii locale), iar, pe de altă parte, condamnarea la trei ani de închisoare cu executare a lui Marko Attila, fost secretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice, şi a lui Marosan Tamas, reprezentant al Eparhiei Reformate din Ardeal. Alături de ei a fost condamnat şi Silviu Clim, fost consilier juridic în Ministerul Justiţiei, însă el a primit o pedeapsă cu suspendare. Toţi trei au fost membri în comisia care a decis retrocedarea Colegiului către Eparhia Reformată.

În discursul rostit la mitingul de sâmbătă, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus că decizia de la Buzău ar avea valoare de precedent şi ar reprezenta o „renaţionalizare", care ar afecta bunurile comunitare ale tuturor cultelor din România, inclusiv ale Bisericii Ortodoxe. Primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Arpad Antal, a mers mai departe şi a spus că instanţa nu a condamnat doar doi maghiari, ci întreaga comunitate maghiară din Ardeal.

Tökes: Se urmăreşte intimidarea maghiarilor

Potrivit episcopului László Tökes, europarlamentar şi preşedinte al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania, cazul Colegiului „Szekely Mikó" a apărut la comandă politică, cu participarea serviciilor secrete, şi ar urmări intimidarea maghiarimii din Ardeal. Organizatorii au sesizat şi Comisia Europeană, dar reacţia comisarului UE pentru justiţie, Viviane Reding, „a fost slăbuţă", a declarat Markó Attila.

Prefectul judeţului Covasna, Codrin Munteanu, a respins acuzaţia de „renaţionalizare", afirmând că liceul va reveni comunităţii locale din Sfântu Gheorghe, iar părinţii nu vor mai trebui să plătească taxe.

Deşi organizatorii anunţaseră limpede obiectivul manifestaţiei, numeroase lozinci cereau autonomia Ardealului sau soluţionarea problemei Facultăţii de Medicină în limba maghiară din Târgu-Mureş. În plus, demonstranţii au purtat drapele ale Ungariei, steaguri secuieşti şi cu dungi arpadiene, simbol iredentist.

Istoricul scandalului

Imobilul Colegiului „Szekely Mikó" a fost retrocedat în 2002. În 2007, doi profesori maghiari din Sfântu Gheorghe - care, în calitate de chiriaşi, beneficiaseră de Legea 112 şi în 1997 îşi cumpăraseră apartamente în clădirea Colegiului - au făcut plângere penală împotriva celor trei membri ai comisiei speciale de restituire, Marko Attila, a lui Marosan Tamas şi a lui Silviu Clim.

În 2010, cei trei au fost trimişi în judecată de DNA Braşov, cu acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave. Procurorii au stabilit că imobilul nu se aflase niciodată în proprietatea Bisericii Reformate. DNA susţine că, prin această faptă, cei trei au prejudiciat statul cu aproximativ 1.300.000 de euro, reprezentând valoarea clădirii.

Demonstraţie şi la Budapesta

Tot sâmbătă, aproximativ 300 de persoane au participat la o manifestaţie în apropierea Ambasadei României de la Budapesta. Participanţii au cerut autonomia Ţinutului Secuiesc şi s-au pronunţat împotriva a ceea ce au considerat „renaţionalizarea" şcolilor aparţinând cultelor maghiare din Transilvania.

Unul dintre vorbitori, preşedintele Societăţii „Pentru Pământul Secuiesc", György-Mózes Árpád, a declarat că, în ultimii 19 ani, Guvernul român nu a satisfăcut cerinţele europene privind respectarea drepturilor minorităţilor şi că, după aderarea României la UE, retrocedarea şcolilor confesionale a fost stopată.