"Măcar dacă murim, să ne găsească acasă la noi, nu pe câmp"

0
Publicat:
Ultima actualizare:

stea în tabăra de corturi. De câteva zile, o parte din sinistraţii din Rast s-au întors să locuiască printre casele distruse de furia apelor. Cu toate că pericolul îi paşte la fiecare pas,

stea în tabăra de corturi.
De câteva zile, o parte din sinistraţii din Rast s-au întors să locuiască printre casele distruse de furia apelor. Cu toate că pericolul îi paşte la fiecare pas, oamenii sunt impasibili la rugăminţile primarului Iulian Silişteanu care se roagă de ei să se întoarcă în tabăra de corturi situată la 5 kilometri de sat. Oamenii adorm noaptea cu frica-n sân şi nu ştiu dacă a doua zi se vor mai trezi. "Uşile de la case nu se mai închid pentru că s-au lăsat tocurile. Am vrut o dată să las mai jos uşa, dar, când am băgat târnăcopul, a ţâşnit apa. Cine ştie până când or mai rezista şi cocioabele noastre?! Mai trec şi ăştia cu maşini mari. Dacă dă un cutremur, murim în case, că sunt numai crăpături toate", ne-a povestit Gheorghe Pârvuleţu, unul dintre sinistraţii care au părăsit tabăra. Câteva case mai încolo locuieşte, împreună cu un nepot, Elena Vlădoi. "Am revenit acasă sâmbătă. Am pus un par în pragul uşii ca să nu cadă. Dorm, acolo, în casă, într-o cămăruţă. Cât să stai şi în tabără? Ne este frică, dar ce să facem?! Măcar dacă murim, să ne găsească acasă la noi, nu pe câmp", spune, cu lacrimi în ochi, femeia. Casele care au mai rămas în picioare riscă să cadă din cauza pământului saturat de apă. Aşa i s-a întâmplat şi lui Iulian Vlădoi. Acesta revenise în sat şi îşi adusese acasă mobila pe care o avusese pe la nişte rude din Băileşti. După ce a aranjat-o puţin prin camere, la doar câteva ore, casa s-a prăbuşit. Din fericire, nimeni nu se afla în casă în momentul prăbuşirii. Un alt localnic era cât pe aci să fie prins sub ruine. Ilie Gârleanu îşi strânsese lucrurile din casă pentru că erau multe fisuri în pereţi. şi-a urcat mobila într-un camion, iar când a trântit poarta să plece casa s-a prăbuşit. Primarul Iulian Silişteanu este disperat şi nu ştie ce să mai facă. "Oamenii nu înţeleg că a sta în dărăpănăturile astea reprezintă un mare pericol. Dacă ar avea unde să tragă, poate ar pleca de acolo", a spus Silişteanu.

Sinistraţii din Dolj, uitaţi de guvern
În condiţiile în care Doljul este judeţul cel mai afectat, având peste 8.000 de sinistraţi în urma revărsării Dunării, locuinţele modulare promise de guvern întârzie. Prefectul de Dolj nu reuşise să afle când vor ajunge locuinţele modulare în judeţ. "Singura informaţie certă este că noi am solicitat 1.200 de module pentru Dolj. Ministrul Vasile Blaga mi-a spus că încă se dezbate în guvern această chestiune. Nu ştiu câte vor ajunge la sinistraţii noştri, nu ştiu nici când vor ajunge ele. Probabil că vor sosi cât mai curând", a spus Nicolae Giugea. Prefectul de Dolj a mai spus că s-a stabilit ca modulele să fie alimentate cu energie electrică şi dotate cu un sistem de încălzire electric, lucruri de care ar urma să se ocupe Electrica SA.

Unii pescuiesc...
Cum pe uliţele satului apa încă bălteşte, oamenii s-au apucat de pescuit. "Am fost şi am luat pâine de la brutărie şi i-am văzut pe alţii pe baltă. M-am gândit să vin, să plec de acasă şi să mai uit de blestemul ce s-a abătut asupra noastră anul acesta. Casa nu mi-a căzut, dar e plină de crăpături. În rest, ce aveam prin curte mi-a luat tot apa", povesteşte Alexandru Mladin, un bătrânel de 67 de ani. La câţiva metri distanţă de bătrânel, un alt pescar amator. "Am prins vreo trei, dar sunt mici. Buni şi ăştia când nu mai ai ce mânca. Acum trei zile, când m-am întors acasă, am văzut că din cele şase camere mai am decât una singură în picioare, iar grâul e stricat tot. Nu mai avem ce mânca, aşa că trebuie să ne descurcăm cum putem şi noi", a povestit şuri Screciu.

...Alţii stau în bar
În fiecare zi, localnicii aşteaptă maşinile cu apă potabilă. Cei mai tineri dintre ei au găsit o modalitate de a-şi potoli setea. Se adună în faţa celor două baruri din comună, scăpate de furia apelor, şi se cinstesc cu bere. La umbră, unii dintre ei discutau despre mutarea satului mai pe deal, iar alţii încinseseră un joc de rummy.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite