Luxul contrafăcut pe care ni-l permitem

Medicamentele, printre produsele preferate de contrabandişti

Zeci, poate chiar sute de mii de euro ar investi românii pentru a avea în garderobe haine „de firmă” pe care să le poată etala atunci când vor să impresioneze.

O funcţie de conducere asortată cu un ceas, un costum, accesorii şi o maşină, toate de lux, este imaginea unui om de succes.Cel puţin aşa gândesc mulţi dintre cei care au uitat că „haina nu îl face pe om” şi tânjesc să aibă o viaţă ca în filme. Această dorinţă a românilor dornici de brand-uri de renume a fost „indeplinită” de falsificatori şi hoţi care fac o avere din naivitatea acestora.

Haine „originale” de la Dragonul Roşu

Foarte puţini români îşi permit adevăratele produse ale unor brand-uri cunoscute, care „strigă”: „Sunt bogat!”, Sunt şmecher!”, Sunt cel mai tare!”. Astfel de câţiva ani, amatorii autohtoni de haine, încălţăminte, accesorii şi cosmetice „de firmă” se aprovizionează din centrele comerciale „Dragonul Roşu”, „Europa”, „Big Berceni”, diverse shop-uri, târguri sau de la „portbagaj. Asemănarea cu produsele mărcii înregistrate este foarte mare, iar persoanele neavizate nu îşi dau seama de diferenţe. Din acest motiv, multe articole vestimentare care poartă însemnele unor firme de renume, de la ”Morgan”, „Tommy Hilfiger”, „Nike”, „Puma”, „Adidas”, până la „Galiano”, „Versace” ori „Dolce & Gabbana” ajung la preţuri de până la 85% mai ieftine decat cele originale. Acestea sunt de fapt produse turceşti sau chinezeşti. Potrivit unui Raport al Poliţiei Române, din totalul mărfurilor contrafăcute identificate, peste 60% dintre acestea provin din China, 25% din Turcia, 4% din Bulgaria şi 3% din Emiratele Arabe Unite.
 

„Cultura” portbagajului

Chiar dacă sunt conştienţi că încurajează infracţiunile, în disperarea de „a fi la modă”, românii preferă să cumpere îmbrăcăminte, parfumuri sau alte obiecte scumpe, la preţuri relativ mici de la persoane care susţin că le-au furat din diverse magazine din străinătate. Având în vedere că punctele de desfacere a produselor de lux sunt foarte bine păzite şi monitorizate, tocmai pentru a evita furturile, cele mai multe articole „furate” sunt de fapt contrafăcute. De obicei, în cazul „furăciunilor”, marfa este distribuită direct din maşină, de preferat una cu numere străine, în parcările marilor firme sau chiar pe marginea drumurilor. Vânzătorii nu au nevoie să îşi facă reclamă, pentru că în România, un portbagaj deschis din care atârnă sugestiv câteva produse vestimentare atrage ca un magnet amatorii de „chilipiruri”. Pentru promovare, unii „distribuitori” merg cu o geantă de voiaj, burduşită de astfel de produse, la diverse instituţii şi clădiri de birouri. Punctele de desfacere sunt de obicei toaletele acestor locaţii.

Marfă confiscată de milioane de euro

Infracţiunile de contrabandă cu produse contrafăcute a crescut în ultimii ani, iar acest fapt, spun unii sociologi, este urmarea directă a recesiunii. Oamenii riscă foarte mult pentru a face un ban în plus, chiar dacă sunt conştieţi că vor fi prinşi. Numai în 2009, au fost constatate 2.500 de infracţiuni legate de domeniul drepturilor de proprietate industrială, creşterea faţă de anul precedent fiind de peste 7%. În anul 2010, aceste infracţiuni îşi menţin trendul ascendent dar, pe de altă parte şi numărul acţiunilor poliţiei a crescut, iar cantităţile de marfă confiscată se ridică la zeci de mii de produse, în valoare de milioane de euro.

Componentele auto, în topul mărfurilorcontrafăcute

Hainele, produsele de marochinărie şi cosmeticele sunt, potrivit datelor furnizate de poliţişti sunt pe primul loc în topul produselor cel mai des contrafăcute. Acestea sunt urmate de accesorii de telefonie mobilă, subansamble şi componente auto importante , utilaje şi echipamente industriale. Pe locul al treilea se află produsele farmaceutice, în special medicamentele.

Cum deosebim mărfurile contrafăcute

Teoretic, produsele originale ale mărcilor cunoscute ar trebui să fie recunoscute uşor, după calitatea superioară a materialelor din care sunt fabricate. Practic, doar cei care le confecţionează şi poliţiştii le pot deosebi falsurile şi asta dacă ştiu anumite nuanţe de culori şi particularităţi ale inscripţiilor, care nu se pot contraface. Anchetatorii spun că unele produse sunt aproape identice cu cele originale, dar falsificatorii nu cunosc toate detaliile siglei, materialului sau cantităţile de esenţă în cazul parfumurilor. De multe ori, în cazul produselor foarte bine falsificate, clienţii îşi dau seama de păcăleală abia după ce le folosesc. Fie culoarea iese din material, fie parfumul nu persistă.

Româncă  „urmărită” de „Louis Vuiton”

Arădeanca Daniela Zamfirache (39 ani) a fost la un pas de a plăti daune corporaţiei Louis Vuiton după ce, în 2008, şi-a cumpărat cinci poşete contrafăcute dintr-un Mall din China. Femeia a ajuns să fie cercetată penal, fiind suspectată că a încercat să introducă în ţară şi să vândă bunurile care, în formă originală, valorează mii de euro. Acestea purtau însemnele firmei franceze, aveau etichete care păreau originale, dar preţurile variau între 15 şi 30 de euro. Daniela  a fost declarată nevinovată, luna trecută, printr-o sentinţă definitivă a judecătorilor Curţii de Apel Timişoara. Avocaţii firmei prejudiciate au contestat decizia. Potrivit acestora suspecta ar trebui să plătească despăgubiri de  5.000 de euro.