Lupta cu aviara, pierdută din prostie

ajungându-se ca evoluţia gripei să fie fără precedent în Europa.De la început, instituţia care a preluat gestionarea crizei a fost Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA).

ajungându-se ca evoluţia gripei să fie fără precedent în Europa.
De la început, instituţia care a preluat gestionarea crizei a fost Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA). Directorul ştefan Nicolae este celebrul personaj care alerga prin Aeroportul Otopeni cu destinaţia Londra, cărând în bagaj probe prelevate de la păsările moarte. El s-a implicat activ atât în elaborarea strategiei naţionale, cât şi în acţiunile de la faţa locului. S-a mers pe ideea că singura ameninţare o reprezintă păsările migratoare. Din acest motiv, achiziţiile de teste s-au făcut de la firmele care ofereau seturi de analiză cu acoperire pentru migratoare. În cazul României, singurul producător a fost compania Novagrup, decizia autorităţilor fiind mană cerească pentru "monopolist". România a fost împărţită în 4 zone de risc. În documentul cu pricina, judeţul Braşov a fost trecut la zona IV, unde gradul de risc era considerat zero.
Experţii OMS avertizau însă cu privire la mutaţiile pe care virusul H5 le poate suferi. Tulpinile cu potenţial scăzut de risc se pot schimba în doar câteva luni în forma H5N1. Aşa ceva s-a întâmplat la Braşov, unde virusul aflat în stare latentă în mai multe ferme de păsări a evoluat către subtipul N1.

IDSA ştia care sunt riscurile
Ziarul Adevărul a intrat în posesia unor documente care zac de luni de zile la Serviciul de Epidemiologie al IDSA. Este vorba despre situaţia confirmărilor pentru gripa aviară, la sfârşitul trimestrului I. În acest interval, probele prelevate arătau un număr de 327 de păsări de curte diagnosticate cu H5N1, dintre care 268 erau găini. În paralel au fost găsite doar 24 de cazuri de păsări sălbatice purtătoare. Răspunsul IDSA la aceste statistici a constat în ordonarea unor acţiuni de supraveghere. Din documente reiese că Braşovului i s-au cerut doar 960 de teste la păsările domestice, în timp ce în Tulcea, spre exemplu, s-au prevalat 30.000 de probe. Comitetul naţional antiepizootic, pe care l-a condus ministrul Gheorghe Flutur, are şi el partea sa de vină. În urmă cu 4 luni, acesta a întrunit o comisie de experţi în domeniu, mai mulţi specialişti semnalându-i pericolul ca epidemia să izbucnească şi de la păsările crescute industrial. Există un proces-verbal al discuţiei, pe care Ministerul Agriculturii îl păstrează şi astăzi în seif. Cu toate acestea, nu s-a făcut nimic.