Lumea momârlanilor, desluşită de Cristi Tabără
0Dacă vreţi să evadaţi într-o lume arhaică, prelungită misterios din vremea lui Decebal până în zilele noastre, urmăriţi duminică "Te vezi la Ştirile ProTV". Numele lor pare
Dacă vreţi să evadaţi într-o lume arhaică, prelungită misterios din vremea lui Decebal până în zilele noastre, urmăriţi duminică "Te vezi la Ştirile ProTV".
Numele lor pare ciudat, are chiar o conotaţie hilară pentru cei care nu au auzit de existenţa lor. Despre momârlani, comunitate care trăieşte pe Valea Jiului, se ştiu puţine lucruri. Ei spun că "sunt de-un neam cu Decebal" şi, mândri de descendenţa lor nobilă, îşi păstrează cu sfinţenie tradiţiile, portul, superstiţiile. În mijlocul acestei comunităţi, până nu de mult ermetică, s-a aflat şi Cristian Tabără, care o prezintă în emisiunea "Te vezi la Ştirile ProTV".
Termenul "momârlan" înseamnă "rămăşiţă", "urmaş", o referire la faptul că sunt "oameni de vatră" şi în mod clar urmaşii dacilor. Pentru un momârlan, pământul moştenit de la străbunii săi este sfânt şi nu l-ar înstrăina pentru nicio sumă de bani.
Se obişnuieşte, în sânul acestei comunităţi, ca morţii să fie îngropaţi chiar în pământul care le-a aparţinut. Din această cauză, la momârlani, este de neconceput ca cineva să-şi vândă terenul. "Cum să vând? Să-l vând pe tata?" - este unul dintre răspunsurile oferite oricărui investitor imobiliar.
Un momârlan nici în ruptul capului nu s-ar căsători cu o "barabă". "Barabă" înseamnă, pentru ei, venetic, persoană de alt neam, străină de tradiţii. Abia în ultimii ani momârlanii au început să nu se mai îndoiască de faptul că "o barabă" poate face şi ea treabă bună în gospodărie.
Momârlanii n-au uitat că romanii l-au obligat pe Decebal să se sinucidă şi nici că au plecat din Dacia încărcaţi de aur. Această ranchiună milenară i-a făcut să întoarcă spatele invadatorului şi să susţină categoric că se trag din daci.
Casele lor sunt simple şi austere, fără decoraţiuni, iile cusute doar cu motive alb-negru, doar uneori tivite cu puţin auriu. În ajunul Crăciunului, piţărăii îşi îmbracă straiele de sărbătoare, îşi iau steagurile frumos împodobite şi colindă din casă în casă. Obiceiul este foarte vechi, precreştin, iar modul în care arată steagul duce cu gândul ba la cel dacic, ba la legiunile romane.
Mai multe despre această comunitate peste care începe să adie uşor un vânt de modernitate, duminică, la "Te vezi la Ştirile Pro TV", de la ora 13.15.