Lumea sub lupa - Iranul si dilemele Occidentului

Triumful primarului Teheranului, ultraconservatorul Mahmoud Ahmadinejad, in alegerile prezidentiale din Iran ridica o serie de dileme in fata Occidentului, dat fiind linia politica extrem de dura

Triumful primarului Teheranului, ultraconservatorul Mahmoud Ahmadinejad, in alegerile prezidentiale din Iran ridica o serie de dileme in fata Occidentului, dat fiind linia politica extrem de dura proclamata de acesta in primele sale declaratii publice dupa succesul inregistrat, care pare a indica precumpanirea unui curent accentuat fundamentalist in randurile populatiei iraniene. Iranul este o tara cu democratie galopanta, numarul locuitorilor depaseste, in prezent, 70 de milioane, din care 65 la suta sunt tineri sub 25 de ani. Ei sunt dornici sa joace un rol corespunzator in viata politica a tarii si faptul ca au optat in mod categoric in favoarea unui politician cu vederi radicale in cel mai inalt grad, care si-a facut ucenicia in miscarea studentilor care au ocupat, in 1979, Ambasada americana din Teheran, deschizand o criza neaplanata nici astazi in relatiile cu SUA, este menit sa dea serios de gandit Washingtonului, ca si altor capitale occidentale. Cu atat mai mult cu cat presedintele ales nu si-a ascuns intentia de a continua neabatut actualul program nuclear ("energia nucleara este rezultatul progresului stiintific inregistrat de poporul iranian si nimeni nu poate sa blocheze dezvoltarea stiintifica a unei natiuni"). Posibilitatea ca America sa fie confruntata simultan cu doua crize nucleare - cea nord-coreeana si, acum, cea iraniana - devine tot mai preocupanta pentru administratia Bush. Americanii sunt, in acelasi timp, preocupati de posibilitatea ca Iranul sa sprijine fortele rebele din Irakul vecin si, totodata, sa adopte o atitudine tot mai belicoasa fata de Israel, pe care noul presedinte l-a descris ca "adevarata sursa a problemelor din Orientul Mijlociu". S-ar putea, de aceea, sa asistam la o "vara" fierbinte, de natura sa complice situatia internationala, ridicand obstacole in calea stradaniilor Uniunii Europene de a realiza un compromis cu regimul de la Teheran asupra programului nuclear al Iranului, concomitent cu intensificarea presiunilor americane si israeliene pentru impunerea de sanctiuni din partea ONU asupra acestui regim. Pe de alta parte, interesul Iranului, indiferent cine se afla la putere, conservatorii sau ultraconservatorii, este sa-si consacre substantialele venituri obtinute de pe urma imenselor sale resurse petroliere in vederea rezolvarii unor apasatoare nevoi economice si sociale. Un curs spre confruntare ar fi contraproductiv pentru ambele parti.