Lukaşenko se teme de "revoluţia portocalie"

Campania de intimidare a candidaţilor, acuzaţiile aduse unor ambasade străine acreditate la Minsk de imixtiune în treburile interne ale Belorusiei, prin introducerea în ţară a unor mijloace

Campania de intimidare a candidaţilor, acuzaţiile aduse unor ambasade străine acreditate la Minsk de imixtiune în treburile interne ale Belorusiei, prin introducerea în ţară a unor mijloace pentru finanţarea opoziţiei, sunt de natură să provoace nelinişte. Dezvăluirile recente ale preşedintelui KGB belarus, Stepan Suhorenko, privind descoperirea unui complot al forţelor opoziţiei în scopul cuceririi prin forţă a puterii, nu fac altceva decât să accentueze presiunea psihologică asupra populaţiei. Acesta a declarat că documentele descoperite în biroul unei organizaţii neînregistrate, "Parteneriat", finanţate de străinătate, dovedesc intenţia de falsificare a rezultatelor la ieşirea de la secţiile de votare, în scopul contestării ulterioare a rezultatelor oficiale. Liderul opoziţiei unite, Aleksandr Milinkevici, a respins categoric aceste învinuiri. "Dacă la 19 martie oamenii vor ieşi pe străzi - a declarat acesta - vinovată de acest lucru va fi puterea, care poate falsifica voturile."

şansele opoziţiei sunt nule
În cursa pentru fotoliul de preşedinte s-au înscris, în afara lui Lukaşenko, încă trei candidaţi: A. Milinkevici, S. Gaidukevici, preşedintele Partidului Liberal-Democrat, şi A. Kozulin, preşedintele Partidului Social-Democrat "Gramada". Într-o convorbire recentă cu politiologul rus Gleb Pavlovski, preşedintele Lukaşenko a subliniat că principala particularitate a modelului belarus de dezvoltare este gradul înalt de protecţie socială a populaţiei, precizând că peste 65 la sută din bugetul de stat este destinat nevoilor acesteia. Referindu-se la cei trei contracandidaţi la viitoarele alegeri, Lukaşenko a declarat, sigur pe victoria sa, că "ei înşişi nu cred că vor câştiga", deoarece politica lor "a devenit o afacere, iar aceasta înseamnă bani". Într-o asemenea perspectivă, este de presupus că perpetuarea unui regim autoritar de îngrădire a libertăţii de exprimare a opiniei va avea drept consecinţă izolarea şi mai accentuată a ţării pe arena internaţională.