Lovitură de teatru în criza nucleară iraniană

Teheranul anunţă reluarea negocierilor, iar Javier Solana confirmă Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă şi securitate comună, Javier Solana, a confirmat

Teheranul anunţă reluarea negocierilor, iar Javier Solana confirmă

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă şi securitate comună, Javier Solana, a confirmat ieri că se va întâlni cu principalul negociator iranian în dosarul nuclear, Ali Larijani. Întâlnirea va avea loc la 25 aprilie, într-un loc încă secret.

Data întâlnirii dintre oficialul european şi negociatorul iranian a fost confirmată, ieri, de purtătorul de cuvânt al şefului diplomaţiei europene, Cristina Gallach. Ea nu a fost în măsură să precizeze deocamdată locul întâlnirii, rezumându-se la a afirma că aceasta nu se va desfăşura "nici la Bruxelles, nici la Teheran". Javier Solana şi Ali Larijani au discutat despre reluarea negocierilor în cadrul unei convorbiri telefonice, în cursul zilei de joi, conform Isna şi Reuters.

Aceasta nu ar fi prima întâlnire a şefului diplomaţiei europene cu Ali Larijani, ultima desfăşurându-se la 11 februarie, la Munchen. În seria contactelor dintre cei doi au existat şi mai multe convorbiri telefonice, legate în special de criza marinarilor britanici capturaţi şi ulterior eliberaţi de către Iran şi de programul nuclear.

A treia întâlnire

Analiştii consideră apropiata întâlnire drept al treilea "contact exploratoriu", de la impunerea unor noi sancţiuni internaţionale Iranului, care refuză să-şi suspende activitatea de îmbogăţire a uraniului. Relaţiile între Occident şi Iran au devenit din ce în ce mai tensionate din cauza programului nuclear al acestei ţări. Deşi Teheranul afirmă că urmăreşte scopuri strict paşnice, ţările occidentale, în special SUA, susţin că ascunde ambiţii militare.

"Atât timp cât îşi apără dreptul legitim de a dezvolta un program nuclear în scopuri paşnice, Iranul este dispus întotdeauna să poarte negocieri constructive cu alte părţi", i-ar fi declarat Larijani lui Solana, conform agenţiei Isna.

Istoricul unor negocieri anevoioase

Încă din iunie 2006, Javier Solana a cerut responsabililor iranieni, în numele celor şase mari puteri (Statele Unite, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania), să suspende toate activităţile legate de îmbogăţirea uraniului. Aceasta era condiţia pentru începerea tratativelor. Solana a oferit, în schimb, Teheranului, o promisiune de cooperare generoasă în toate sectoarele economiei, inclusiv în sectorul nuclear civil. Până de curând însă, iranienii au refuzat să îndeplinească condiţia cerută de comunitatea internaţională, în ciuda celor două rezoluţii însoţite de sancţiuni, adoptate de Consiliul de Securitate al ONU în decembrie 2006 şi în martie, anul acesta. Chiar a doua zi după adoptarea celei de-a doua rezoluţii, în 25 martie, Solana şi-a făcut cunoscut mandatul primit din partea celor şase ţări amintite de a relua contactele cu Ali Larijani. A intervenit însă criza marinarilor britanici, luaţi ostatici de iranieni. Ulterior, după eliberarea acestora, au apărut şi speculaţiile. Unii analişti au opinat că evenimentul a fost mai mult decât oportun pentru adversarii reluării negocierilor, fie ei din Iran sau din afara acestei ţări. Cert e că reluarea discuţiilor au fost tergiversate de "episodul" marinarilor britanici.