Lotul "trădătorilor" încaieră justiţia

Şefii DNA şi DIICOT cer apărarea reputaţiei pentru bâlbâielile din dosarul "trădătorilor şi spionilor" Neînceperea urmăririi penale în dosarul privindu‑i pe miniştrii Nagy

Şefii DNA şi DIICOT cer apărarea reputaţiei pentru bâlbâielile din dosarul "trădătorilor şi spionilor"

Neînceperea urmăririi penale în dosarul privindu‑i pe miniştrii Nagy şi Şereş, soluţie infirmată ulterior, a iscat un nou scandal în sistemul judiciar românesc.

Şeful DNA, Daniel Morar, şi cel al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Codruţ Olaru, au transmis către CSM o solicitare de apărare a reputaţiei, invocând unele declaraţii ale preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Lidia Bărbulescu.

În data de 15 iulie, procurorul DNA Ileana Mocioacă a dispus neînceperea urmăririi penale în dosarul de "trădare şi spionaj".

Procurorul şi-a motivat decizia arătând că nu sunt suficiente probe care să ateste că au existat fapte de corupţie săvârşite de miniştrii Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy în privatizarea unor societăţi importante de stat.

Războiul declaraţiilor

Soluţia de NUP a fost comunicată în scris părţilor din dosar, având semnătura procurorului de caz, dar şi pe cea de confirmare a şefului Secţiei de Combatere a Corupţiei, Lucian Papici.

Trei zile mai târziu, şeful CSM, Lidia Bărbulescu, a criticat această soluţie, precizând că "este de natură a decredibiliza actul de justiţie". Această declaraţie a dus la un război deschis între procurori şi CSM. Între timp, DNA s-a răzgândit, iar Morar a anunţat public că soluţia de neîncepere a urmăririi penale a fost infirmată.

Aşadar cercetările vor fi reluate!

Dacă soluţia de NUP a fost transmisă imediat părţilor din dosar, infirmarea nu a fost comunicată încă oficial. În timp ce procurorii consideră că afirmaţiile preşedintelui CSM creează confuzie în percepţia publică şi aruncă într-o lumină proastă întreg sistemul judiciar, Lidia Bărbulescu precizează că este dreptul anchetatorilor să ceară apărarea reputaţiei.

Procurorii acuză ingerinţele CSM

Procurorii spun că afirmaţiile şefului CSM ar fi avut "un caracter denigrator, tendenţios, grav şi calomniator".

"Dacă în privinţa cauzei aflate pe rolul instanţei nu mai este necesar să facem precizări, înţelegem să atragem atenţia că manifestarea publică a opiniei asupra unei cauze soluţionate <> de Parchet echivalează cu o ingerinţă în actul de justiţie, fiind o evidentă presiune asupra procurorului ierarhic superior ori a judecătorului investit ulterior cu soluţionarea plângerii împotriva soluţiei", se arată în "scrisoarea" adresată de procurori Consiliului Superior al Magistraturii.

Dincolo de cearta dintre procurori şi CSM, specialişti în Drept arătă că, dacă nu a existat corupţie, nu se poate vorbi nici de trădare sau de spionaj.

Pe de altă parte, Asociaţia Procurorilor i-a cerut preşedintelui CSM, Lidia Bărbulescu, să prezinte scuze public procurorilor. Asociaţia Procurorilor consideră că ar trebui evitate declaraţiile publice ce pot conduce la crearea unor disensiuni între magistraţii procurori şi judecători.

Miniştrii Şereş şi Nagy rămân în anchetă

Procurorii DNA au decis iniţial neînceperea urmăririi penale faţă de foştii miniştri Zsolt Nagy şi Codruţ Şereş. DNA a dat aceeaşi soluţie şi în cazul foştilor consilieri ministeriali Dorinel Mucea şi Radu Donciu, precum şi faţă de consultantul bulgar Stamen Stanchev. Soluţia a fost însă infirmată.

În aprilie anul trecut, procurorii DIICOT au transmis la DNA un dosar separat de cel al scurgerilor de informaţii din domeniul energetic, întrucât existau suspiciuni că fostul ministru al Economiei, Codruţ Sereş, şi Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor, ar fi beneficiat de anumite sume de bani în schimbul unor informaţii în cadrul derulării proceselor de privatizare a societăţilor Electrica Muntenia, Hidroelectrica, Romaero, Avioane Craiova, Romtelecom, Poşta Română.

În dosarul de "trădare şi spionaj", Mucea, Donciu şi Stanchev au fost trimişi în judecată, iar Nagy şi Sereş sunt învinuiţi de trădare prin transmiterea de informaţii.

Având în vedere şi calitatea de parlamentar a fostului ministru Codruţ Sereş, procurorii DIICOT aşteaptă avizul Senatului în vederea începerii urmării penale pe numele acestuia.

Alte soluţii infirmate

"Zambaccian" - dosarul a fost soluţionat cu NUP în 2004. Decizia a fost infirmată, iar cauza a fost finalizată cu rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată Adrian Năstase.

"Duty free-urile din Otopeni" - în această cauză s-a decis de două ori neînceperea urmăririi penale faţă de înalţi funcţionari guvernamentali. A fost redeschisă şi se află în faza actelor premergătoare.

"Banca Agricolă - FNA", dosar soluţionat cu scoaterea de sub urmărire penală a lui Sorin Ovidiu Vântu. Decizia a fost infirmată de mai multe ori.

Mandatul lui Morar expiră peste 7 zile

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, va anunţa în această săptămână ce decizie va lua în privinţa şefiei DNA. Mandatul lui Daniel Morar încetează în data de 12 august. Ministrul îl poate propune de Morar pentru încă un madat, conform legii.

De asemenea, până la organizarea concursului, Morar ar putea fi delegat în funcţie. O altă soluţie ar fi propunerea unui nou procuror-şef. Decizia finală va aparţine însă preşedintelui Traian Băsescu.

În ultima perioadă, Comisia Europeană a transmis mai multe semnale, contrar practicii, prin care şi-a manifestat susţinerea faţă de Daniel Morar.

Insistarea pe "stabilitate" a condus la ideea că mandatul lui Morar va fi prelungit, însă atât procurorul general Laura Kovesi, cât şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, au explicat că "stabilitatea" despre care se tot vorbeşte se referă la instituţie, şi nu la persoane anume.

Decizia de neîncepere a urmăririi penale este de natură a decredibiliza actul de justiţie
Lidia Bărbulescu, preşedinte CSM

Stabilitatea DNA nu trebuie confundată cu stabilitatea şefului acestei direcţii
Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei