Localităţi utilate din pix şi telefon

Modelul "Săftoiu - Soveja" nu e nou. Unde se aşază ştabii, vin şi lucrările publice Construcţia unor vile sau achiziţia unor terenuri în zone sărace ale României, de către

Modelul "Săftoiu - Soveja" nu e nou. Unde se aşază ştabii, vin şi lucrările publice

Construcţia unor vile sau achiziţia unor terenuri în zone sărace ale României, de către personaje locale sau de la Bucureşti, a fost mană cerească pentru infrastructura multor localităţi din ţară. Neputinţa administraţiei locale de a construi pentru oameni - sub pretextul că "nu sunt bani la buget" - a devenit o posibilitate în momentul în care un "ştab" şi-a ridicat vilă în localitatea lor. Drumuri comunale şi judeţene reabilitate, transformarea unor comune în oraşe sau în adevărate cartiere rezidenţiale - toate au devenit posibile prin intervenţii de la "centru". O situaţie care trenează de ani de zile şi care continuă şi în România lui 2007. Cazul "Claudiu Săftoiu, directorul SIE - Soveja" este cel mai recent.

Localnicii se uită şi acum uimiţi la transformarea pe care a suferit-o comuna lor. În Argeş - la Ştefăneşti, în Iaşi - la Valea Lupului, în Vrancea - la Cocoşari, în Dolj - la Craiova, în Apuseni, sătenii s-au trezit cu toate utilităţile pe care nici măcar nu le visau vreodată, după ce s-au învecinat cu personaje "celebre".

Comună transformată în cartier rezidenţial, la Iaşi

Acum şase ani, pe dealurile din comuna Valea Lupului, din Iaşi, nu existau decât fântâni. Cu timpul însă, priveliştea s-a schimbat, după ce au început să răsară vilele "bogaţilor Iaşiului". În mai puţin de trei ani s-au introdus utilităţi, s-a turnat asfalt şi au fost instalaţi stâlpi de electricitate. Zeci de miliarde de lei au fost alocate pentru noua infrastructură. Sătenii din Valea Lupului s-au trezit, peste noapte, cu vecini noi. Şefi ai poliţiei ieşene, procurori, foşti şefi ai administraţiei publice locale şi politicieni de vază. Cel mai sonor nume este însă cel al senatorului social-democrat de Iaşi, Ion Solcanu, care şi-a ridicat o vilă de peste 700 mp pe Aleea Cireşilor.

Fostul primar al Iaşiului, Constantin Simirad, a transformat şi el dealul Galata din Iaşi într-un adevărat cartier de vile după ce şi-a construit o casă aici. S-a turnat asfalt, s-a adus gazul pe şoseaua Galata, a fost introdusă canalizarea. După ce şi-a ridicat Simirad casă pe Galata, preţul terenului a explodat peste noapte. Lângă Simirad, la Galata s-au mutat şi fostul prefect Florin Vitan, viceprimarul de acum al Iaşiului, Constantin Adăscăliţei, precum şi importanţi oameni de afaceri. (Mirabela Amarandei)

Mitrea a pietruit două drumuri în Vrancea

Fostul ministru al transporturilor în guvernarea PSD, Miron Mitrea, a intervenit şi el pentru reabilitarea unui drum comunal care ducea la o vilă construită în satul Cocoşari, acolo unde locuiau părinţii soţiei sale de atunci, Dorina Mitrea. Mitrea a decis mai întâi asfaltarea şi reabilitarea drumului judeţean Dumbrăveni-Gura Caliţei în perioada 1996-2000, când deţinea mandatul de deputat de Vrancea şi la conducerea Consiliului Judeţean se afla colegul său de partid, Marian Oprişan. Ulterior, în perioada 2000-2004, pentru reabilitarea drumului comunal Cocoşari-Plopu au fost alocate 1,4 miliarde de lei vechi. A fost o reabilitare cu scandal, deoarece firma care a câştigat licitaţia a realizat lucrări de mântuială. Pe Miron Mitrea l-a mai interesat însă foarte tare subiectul, pentru că în vara lui 2001 a divorţat de Dorina Mitrea. Fostul prefect PSD al judeţului Vrancea, actualmente deputat, George Băeşu, a sărit, ieri, în apărarea lui Mitrea. Băeşu spune că, în perioada 2000-2004, în Vrancea s-au asfaltat şi pietruit sute de kilometri de drumuri, iar reabilitarea drumului judeţean Dumbrăveni-Gura Caliţei şi pietruirea drumului Cocoşari-Plopu s-au făcut pentru că acestea erau aproape impracticabile.

Nicolae Văcăroiu a transformat o comună în oraş

În comuna Ştefăneşti, din judeţul Argeş, a fost mare bucurie la aflarea veştii că însuşi preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, îşi ridică vilă în această localitate. Dacă până în 2002, când Văcăroiu şi-a terminat de construit casa, drumul de acces până la locuinţa senatorială era unul de pământ, prăfuit, de ţară, situaţia s-a schimbat acum radical! A fost construit drum de asfalt până în satul Valea Mare, sat ce aparţine de comuna Ştefăneşti. Astfel, câteva zeci de familii care până mai ieri înotau prin noroaie la cea mai neînsemnată ploaie se bucură acum de avantajul de a fi... consătenii preşedintelui Senatului României şi de a circula pe un drum asfaltat.

La scurt timp după ce Văcăroiu şi-a ridicat casă de vacanţă în Ştefăneşti, comuna a devenit oraş. "Exemplul" preşedintelui Senatului nu este singular în Argeş. Preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Nicolescu, nu şi-a uitat niciodată localitatea de baştină - Mihăeşti, motiv pentru care, la rectificările de buget ale Consiliului Judeţean, a avut grijă să dea un ban în plus şi pentru strada din faţa casei părinteşti, şi pentru alimentări cu gaze sau apă. La fel a procedat şi fostul prefect de Argeş, actual deputat PSD Constantin Tămagă, care a insistat pentru investiţii în localitatea în care s-a născut - Mozăceni. În semn de preţuire pentru lucrările realizate, a vorbit, în plen al Camerei Deputaţilor, despre monografia satului natal, în care este trecut printre cei mai de seamă fii.

Deputatul PSD Ion Călin şi-a tras utilităţi pe bani publici

Actualul deputat PSD de Dolj, Ion Călin, care ocupa în 2003 fotoliul de prefect al judeţului, a obţinut din partea Primăriei Craiova, condusă de subordonatul pe linie de partid al lui Călin, Vasile Bulucea, un schimb deosebit de avantajos de terenuri. Astfel, familia Călin a cedat primăriei un teren de aproximativ 200 mp în cartierul craiovean Rovine, primind în schimb aceeaşi suprafaţă la doi paşi de kilometrul zero al oraşului, pe Bulevardul Carol. Schimbul a fost votat cu voioşie în Consiliul Local Craiova, dominat de pesedişti, şi apoi a primit girul de legalitate chiar din partea prefectului Ion Călin.

Peste noapte, spre proprietatea pesedistului a fost aşternut un drum pietruit, iar timp de câteva săptămâni lucrătorii Distrigaz Sud şi cei ai Electrica s-au străduit să îi aducă lui Călin utilităţile la poartă. În plus, pe banii municipalităţii, într-o lună, lucrătorii Regiei locale de Apă şi Canal au branşat proprietatea lui Călin la reţeaua oraşului.

La vremea respectivă, deputatului nu i s-a părut nimic nefiresc în acest gest, susţinând, nici mai mult, nici mai puţin, că terenul este al soţiei sale şi el nu are niciun amestec. "Este vorba de o moştenire a soţiei mele, nicidecum a mea. Terenul este al ei, eu nu am niciun interes", declara, senin, Ion Călin.

În prezent, pe pământul familiei Călin a răsărit o vilă la care ieri lucrau de zor şase muncitori. "Mai avem puţin la tencuială şi apoi să o zugrăvim. Dar de ce întrebaţi?", s-a mirat unul dintre angajaţii prefectului.

Ioan Ghişe a asfaltat şi el drumul către casă

Pe vremea când era primar, actualul deputat PNL Ioan Ghişe a dispus asfaltarea, pe bani publici, a jumătate din str. Vidinului, exact până la poarta casei proprietate personală. Un alt personaj public, fostul deputat PD Vasile Bran, actualmente vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, şi-a construit o vilă la ieşirea din oraşul Ghimbav către Braşov. Vecin este un proaspăt consilier local din Ghimbav şi om de afaceri, Ion Spineanu, patronul discotecii "No. 1" din Braşov şi al hotelului Rozmarin din Predeal. Aici era teren agricol, fără utilităţi. Urmare a unui lobby eficient, s-au rezolvat problemele utilităţilor. Oamenii din zonele respective sunt însă mulţumiţi.

Asfalt către comuna lui Boc

Unul dintre sectoarele de drum refăcute de Regia Autonomă a Drumurilor Judeţene Cluj anul trecut a fost DJ 108, Huedin-Răchiţele, cu acces spre zona Padiş. Potrivit directorului RADJ, Ioan Totelecan, faptul că liderul PD, Emil Boc (foto), este născut în Răchiţele nu are nicio legătură cu reabilitarea drumului. Nu au nicio legătură cu Emil Boc, nici căile de acces rutier către cartierul Zorilor, modernizate printre primele în programul 288 de străzi, unde locuiesc atât primarul Clujului, cât şi preşedintele Consiliului Judeţean, Marius Nicoară. Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Cluj, Raimonda Boian, străzile Victor Babeş şi Republicii, care asigură accesul în cartier, au constituit urgenţe şi pentru reţelele de apă şi canal, fiind poziţionate în pantă. Şi asfaltarea străzii Secerătorilor, unde locuieşte fostul arhitect-şef al municipiului, a fost legată de canalizarea zonei, ne-a mai asigurat Raimonda Boian.

Potentaţii Clujului şi-au ridicat în Apuseni case de vacanţă cu drumuri judeţene "incluse"

Peste 3.000 de case de vacanţă au înflorit în Apuseni, într-un proces demarat încă înainte de Revoluţie, care s-a consolidat în perioada Caritasului şi s-a amplificat în prezent. Majoritatea proprietarilor acestor vile sunt persoane din administraţia publică, politicieni şi afacerişti, care au beneficiat de alocări preferenţiale de terenuri. Prefectura Clujului are procese cu primarul din Apahida, care nu a acceptat să anuleze concesiunile, considerate ilegale de către prefectul Alin Tişe. Alţi primari, precum cel din comuna Râşca, a anulat mai multe concesiuni, deoarece proprietarii lor nu au finalizat la timp construcţiile. Casele de vacanţă au ridicat nivelul calitativ al infrastructurii. Utilajul de reciclare a drumurilor, achiziţionat de administraţia judeţeană, în anul 2000, a avut prima intervenţie în teren, pe tronsonul DJ 107, Gilău-Tarniţa-Mărişel, unul considerat cu cei mai mulţi potentaţi ai judeţului. Printre beneficiarii cabanelor de vacanţă din zonă se numără şi liderul PSD Ioan Rus, dar şi numeroşi foşti şi actuali directori de deconcentrate şi din Consiliul Judeţean. Un alt drum judeţean care va fi modernizat din nou este cel situat între Băişoara şi Muntele Băişoarii, după ce va fi finalizată canalizarea. După cum ne-a declarat primarul Minodora Luca, în Băişoara sunt aproape 600 de case de vacanţă. Printre beneficiari, fostul prefect Valentin Cuibus, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Graţian Şerban, dar şi senatorul Gheorghe Funar.

Este vorba de o moştenire a soţiei mele, nicidecum a mea. Terenul este al ei,
nu am niciun interes.
Ion Călin
deputat PSD de Dolj