Lista neagră a grădinilor zoo româneşti

Trei parcuri cu animale din judeţul Bacău au deja lacăt la poartă, iar Grădina Zoologică din Piatra Neamţ are şanse să obţină aviz de mediu dacă măreşte cuşca lupului şi exportă

Trei parcuri cu animale din judeţul Bacău au deja lacăt la poartă, iar Grădina Zoologică din Piatra Neamţ are şanse să obţină aviz de mediu dacă măreşte cuşca lupului şi exportă leul în Africa

Grădinile zoologice care nu îndeplinesc normele UE de protecţie a animalelor în captivitate riscă să fie închise dacă nu îmbunătăţesc condiţiile de viaţă ale necuvântătoarelor pe care le găzduiesc, a anunţat în repetate rânduri Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.

În Bacău, de pildă, toate cele trei grădini au fost închise şi numai cea din Oneşti are şanse să fie redeschisă, pentru că va intra într-un program de reabilitare. Celelalte două vor fi transformate, cea din Buhuşi într-un orăşel al copiilor, iar cea din municipiul Bacău, în depozit al primăriei.

Ţarcuri înghesuite, cu gratii ruginite şi ciment măcinat de vreme pe jos. Aceste veritabile puşcării ar trebui să fie "casele" animalelor rămase încă în fosta grădina zoologică din Buhuşi: trei lei, un urs tibetan, cinci câini dingo, câţiva cai şi un porumbel. De la 1 ianuarie 2007, grădina, înfiinţată acum aproape 30 de ani, a fost închisă pentru că nu îndeplineşte normele europene.

"Nu am primit aviz de mediu. Au dat legea să facem spaţii mai mari pentru animale, dar noi nu avem nici teren şi nici bani", explică Constantin Negulescu, directorul Clubului Elevilor din Buhuşi, care administrează parcul zoo. Acesta a fost finanţat până acum de Ministerul Educaţiei, prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Bacău. Din cele peste 30 de animale care erau admirate de vizitatori până când pe poarta grădinii s-a pus lacăt, câteva au găsit alte gazde.

Patru urşi carpatini au ajuns în rezervaţia de la Zărneşti, trei lei în Africa, iar o pereche de maimuţe pavian, una de cerbi carpatini, trei capre camerun, un ponei şi o barză au fost preluate de grădina zoologică din Bârlad. Despre cele rămase adulţii nu vorbesc în faţa copiilor.

Doi lei vor fi eutanasiaţi

Animalele rămase la Buhuşi mai dau ochii doar cu paznicul şi îngrijitorul până se va decide care le va fi soarta. Pentru leul Betty şi partenera lui Jane viitorul este sumbru. Ei vor fi eutanasiaţi pentru că au probleme grave de sănătate. "Au probleme cu picioarele, abia se mişcă. Nu mai au nicio şansă în libertate. Am luat legătura cu o asociaţie pentru protecţia animalelor să vedem cum procedăm", explică administratorul. Ursul tibetan, care are peste 25 de ani, va fi dus în rezervaţia de la Zărneşti, iar al treilea leu, care nu mai vede cu un ochi, va fi operat şi abia apoi va fi trimis în Africa.

Dacă se vor găsi bani. Câinii dingo vor ajunge la o asociaţie chinologică din Bacău, iar porumbelul, al cărui ţarc este aproape dublu faţă de cel al ursului, se va întoarce la proprietar. "Porumbelul a fost adus de primar. Îl va lua înapoi, că nu mai avem ce face cu el. Până la sfârşitul anului 2009, trebuie să eliberăm complet parcul", explică Negulescu.

Un parc tematic, pentru copii

Pe cei 13.000 de metri pătraţi pe care se întinde acum grădina zoo din Buhuşi urmează să fie amenajate două poligoane pentru micii pompieri şi educaţie rutieră, cu finanţare de la Ministerul Educaţiei, şi un orşel al copiilor în parteneriat cu primăria. "Deocamdată, facem planuri şi avem voinţă. Trebuie făcute studii de fezabilitate, pentru că nu avem voie să estimăm singuri costurile. Deocamdată, n-avem bani nici pentru aceste studii. Asta e situaţia, iar ce va fi peste doi ani e greu de prognozat", spune directorul de la Clubul Elevilor. Lucrările ar trebui să înceapă măcar în anul 2010.

Promisiuni de reabilitare la Oneşti

Şi cele 25 de animale sălbatice de la grădina zoologică din oraşul Oneşti trăiesc în condiţii jalnice. Autorităţile nu vor însă să renunţe la tigri, lei, urşi, maimuţe, mistreţi şi struţi. "Încercăm reamenajarea grădinii, care nu are autorizaţie de mediu şi este închisă publicului. Suntem în etapa de proiectare, după care se vor stabili sursa de finanţare şi suma necesară", ne spune Diana Volcinschi, inginer cu probleme de mediu din cadrul primăriei, care trece sub tăcere faptul că aceste proiecte trebuiau să fie gata de anul trecut.

"Mai durează până se vor concretiza lucrurile", spune şi Gheorghe Munteanu, directorul grădinii zoologice din Oneşti, care nici el nu şi-a pierdut speranţa. Dar, până se dezmeticesc dumnealor, animalele suferă, întrucât au spaţii vitale extrem de mici şi hrană insuficientă, din lipsă de fonduri.

La Bacău, maidanezi în loc de căprioare

Nici locuitorii Bacăului nu mai pot vizita animalele sălbatice aduse de fostul primar Dumitru Sechelariu în parcul Cancicov. Aici au fost încropite două ţarcuri, unul pentru o pereche de lei, Dana şi Simbad, iar celălalt pentru cinci căprioare. Acum, în loc de căprioare sunt câţiva câini comunitari. Unul a fost "botezat" Bacovia de paznicul Direcţiei de Servicii Publice.

Cât e ziua de lungă, maidanezii aleargă printre ornamentele rămase de la Crăciun, căsuţele din lemn şi sacii cu materiale de construcţii depozitaţi în fostul ţarc al căprioarelor. Când vreun trecător se apropie de gard, câinii încep să latre. Spaţiul numit pompos minigrădină zoologică şi-a desfăşurat activitatea ilegal pentru că nu avea aviz de funcţionare de la Agenţia pentru Protectia Mediului.

"Când s-au făcut verificările de mediu, noi nu îndeplineam nici condiţiile de parc, nici de grădină zoologică. Animalele nu aveau suficient habitat şi nu puteam să le extindem ţarcurile, pentru că intram sub incidenţa legii spaţiilor verzi. În plus, nu aveam nici bani", îşi aminteşte Viorica Marcu, şeful Direcţiei Servicii Publice din cadrul Primăriei Bacău. Aceasta s-a arătat deranjată de întrebările jurnaliştilor de la "Adevărul". "Pe cine vreţi să îngropaţi acum? Ăsta e un proiect al lui Sechelariu. Noi am rezolvat problema cu aşa-zisa grădină zoologică", a spus Marcu pe un ton iritat.

Leoaica a înghiţit un pantof

Leul Simbad a ajuns în parcul Cancicov în 2003, fiind donat de un constănţean. Până în 2005, Simbad a avut şi o parteneră, Dana. Leoaica a murit după ce a înghiţit un pantof aruncat în cuşca ei, pe care nu l-a putut digera.

Simbad a mai stat în parcul Cancicov până vara trecută, când a fost dus în Africa, în timp ce căprioarele au fost transferate într-o rezervaţie din apropiere de Bacău. În prezent, ţarcul leului, de doar cinci metri pătraţi, este pustiu. "Acum ne uităm la câinii care s-au instalat în locul căprioarelor. Mai bine că au dus animalele de aici, că le chinuiau. Şi mirosea şi urât. Lumea venea să le vadă, dar era păcat de ele", ne spune un tânăr băcăuan.

Ca să funcţioneze grădina zoo la normele UE, ar trebui să se întindă pe jumătate de oraş. Nu avem nici spaţiu şi nici bani.
Constantin Negulescu,
directorul Clubului Elevilor din Buhuşi

Leul din Piatra Neamţ va pleca în Africa

Parcul zoologic Cozla, din Piatra Neamţ, situat la baza dealului cu acelaşi nume, va rămâne din septembrie fără singurul animal exotic: un leu. Felina, care nu are un nume, va scăpa de cuşca de 140 de metri pătraţi cu ajutorul fundaţiei Vier Pfoten. Animalul va fi dus în Africa.

Conducerea grădinii a făcut un memoriu la Ministerul Mediului, cerând sprijin pentru extinderea spaţiului pentrul leul captiv. Cum era de aşteptat, în lipsa unui proiect, oficialii de la Bucureşti nu au dat niciun răspuns.
Grădina Zoologică este însă una de tradiţie. A fost înfiinţată în 1904, se întinde pe 1,15 hectare şi adăposteşte 40 de animale.

Cu excepţia leului, restul sălbăticiunilor sunt din fauna autohtonă: doi urşi carpatini, un cerb, două căprioare, câţiva fazani, porumbei, o vulpe roşie, un lup, un iepure şi câteva raţe. Doar cuşca leului şi a lupului nu au autorizaţie de mediu, motiv pentru care animalele vor fi mutate. Leul va fi trimis în septembrie în Africa, iar lupul va fi transferat la o altă grădină zoo din ţară.

"Parcul are autorizaţie de funcţionare pe 2007, iar pentru 2008 documentaţia de reautorizare este în curs. Numai spaţiul leului şi lupului nu sunt autorizate. Am trimis memoriu la Ministerul Mediului toamna trecută pentru a extinde spaţiul leului, dar nu am primis răspuns", se scuză Elena Boureanu, directorul Urban Serv, firmă a Consiliului Local Piatra Neamţ care administrează grădina zoologică.

Ţarc european pentru urşi

În Piatra Neamţ s-au investit, în ultimii doi ani, peste 300.000 de lei pentru amenajarea spaţiilor conform cerinţelor europene. Cuştile sunt îngrijite, gratiile vopsite, iar rondurile cu flori şi copaci sunt încadrate de bănci şi pavele.

"Zilele acestea vom termina lucrările la spaţiul pentru urşi. Pentru acest spaţiu am alocat 200.000 de lei", ne spune Boureanu, care este convinsă că parcul zoo nu va fi închis. "Nu-mi fac absolut nicio grijă. Nu îndeplinim condiţiile pentru lup şi leu, dar nu e normal să fie închisă toată grădina din această cauză", spune ea. De altfel, în cazul închiderii grădinii, primăria ar pierde terenul. "În actul de donaţie al primarului Albu e prevăzută obligativitatea de a fi menţinută grădina zoologică. Dacă se schimbă destinaţia terenului, pierdem această suprafaţă", precizează Elena Boureanu.

Grădina zoo este deschisă zilnic, între orele 9.00 şi 21.00. Adulţii trebuie să achite un leu intrarea, iar un bilet pentru copii costă doar 5 bani. Ca atare, animalele de la Cozla sunt vizitate anual de 70.000 de personae. Cheltuielile anuale cu hrana şi întreţinerea animalelor se ridică la 180.000 de lei, în timp ce din vânzarea biletelor se adună doar 70.000 de lei.

Mergem în pierdere, pentru că sunt costuri mari. Avem la dispoziţie numai fonduri proprii.
Elena Boureanu,
administrator Grădina Zoo Piatra Neamţ