Lipsă de interes pentru selectarea deşeurilor

Doi din zece români care au în apropiere puncte de colectare a ambalajelor nu sunt preocupaţi de sortarea lor Doar jumătate dintre românii care au la dispoziţie infrastructura necesară

Doi din zece români care au în apropiere puncte de colectare a ambalajelor nu sunt preocupaţi de sortarea lor

Doar jumătate dintre românii care au la dispoziţie infrastructura necesară realizează colectarea selectivă permanentă. Este concluzia unui studiu abia lansat.

Studiul s-a desfăşurat în zece localităţi unde există programe de selectare a gunoiului. Acesta a fost realizat de IMAS cu sprijinul EcoRom Ambalaje în perioada noiembrie - decembrie 2007 şi a vizat percepţia populaţiei faţă de colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje.

Potrivit legislaţiei europene, România trebuie să recicleze 33 la sută din deşeurile de ambalaje generate în anul 2008 şi 55 la sută din cele generate în 2013.Concluziile studiului arată că numai jumătate din populaţia care are la dispoziţie infrastructura necesară realizează colectare selectivă permanent.

Comoditate şi ignoranţă

În România, aproape 80 la sută din populaţie beneficiază de astfel de infrastructură. Mai mult, studiul arată că doi din zece români care au în apropiere puncte de colectare nu sunt preocupaţi de colectarea selectivă ori de reciclare.

Principalele scuze invocate de repondenţii care nu selectează deşeurile au fost comoditatea, ignoranţa, faptul că nu ştiu ce presupune procesul de colectare selectivă şi lipsa de încredere în sistemul de colectare. Procentul celor care nu au auzit că există legislaţie în domeniu în România este de 63 la sută.

"Fără investiţii nu se poate"

Acest studiu este pentru prima dată realizat în România şi poate fi un model de bună practică pentru analiza unor indicatori ai rezultatelor activităţii în domeniul colectării selective. "Colectarea selectivă este posibilă în România, deci trebuie create servicii de calitate şi un sistem de reguli care să fie aplicat", este de părere preşedintele Eco Rom Ambalaje, Mugurel Rădulescu.

Ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Atilla Korodi, este nemulţumit că autorităţile locale ezită să utilizeze fondurile europene pentru realizarea unor astfel de proiecte. "Nu sunt încântat de răspunsul autorităţilor locale.

O parte din acestea încă ezită să utilizeze fondurile publice pentru programele de gestionare a deşeurilor şi optează mai ales pentru gropi ecologice, punând frână proiectelor europene", a spus Korodi. El a precizat că: "Trebuie să cultivăm percepţia oamenilor, dar fără investiţii nu se poate".

Unele autorităţi locale optează pentru gropi ecologice, punând frână proiectelor europene
Atilla Korodi,
ministrul Mediului
şi Dezvoltării Durabile