Lipsa copacilor scurtează viaţa bucureştenilor

Dacă în Capitală s-ar planta încă două milioane de arbori, locuitorii ar trăi, în medie, cu 5 ani mai mult Bucureştiul ocupă ultimul loc în rândul capitalelor europene în ceea ce

Dacă în Capitală s-ar planta încă două milioane de arbori, locuitorii ar trăi, în medie, cu 5 ani mai mult

Bucureştiul ocupă ultimul loc în rândul capitalelor europene în ceea ce priveşte suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor. Până în 2013, fiecare bucureştean va trebui să aibă 26 de metri pătraţi de spaţiu verde, în condiţiile în care, în prezent, media pe capitală e de numai 8 m²/locuitor.

Nicolae Rădulescu-Dobrogea, preşedintele organizaţiei neguvernamentale Eco-Civica, vorbeşte despre şansele pe care le are Capitala de a se conforma cerinţelor europene, având în vedere creşterea demografică şi dispariţia capitalului arboricol în favoarea lărgirii şoselelor şi a construcţiilor.

Adevărul: Care este situaţia ecologică a Bucureştiului?

Nicolae Rădulescu‑Dobrogea: În 1990, Bucureştiul deţinea 3.400 de hectare de spaţiu verde, iar acum mai are doar 1.300 de hectare. Două treimi au fost înlocuite cu garaje, şosele lărgite, supermarketuri şi diverse cădiri, ridicate legal sau ilegal.

Media suprafeţei înverzite pe Capitală la ora actuală este de aproximativ 8 m²/locuitor, situându-ne din acest punct de vedere, pe ultimul loc în Europa. Parisul, de exemplu, deţine peste 50 m²/locuitor.

Numai de pe aliniamentele stradale bucureştene, în ultimii zece ani, 70 la sută din copaci au dispărut. Sectorul 6 al Capitalei are sub trei metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. Cea mai mare suprafaţă înverzită e în sectorul 1, cu o medie de aproximativ 11 m²/locuitor.

- Ce spun normele europene?

- Capitala României precum şi celelalte oraşe ale ţării vor trebui să se conformeze normelor pe care UE ni le impune şi să ajungă la 20 m²/locuitor spaţiu verde, până în 2010 şi la 26 m² până în 2013. Există o legătură directă între suprafaţa înverzită a oraşelor şi starea de sănătate a omului.

În urma unor studii realizate la nivelul UE, s-a constatat că în momentul în care o localitate are sub 26 m²/locuitor capital arboricol, incidenţa anumitor boli este mai mare. De altfel, se ştie că, în Bucureşti, oamenii trăiesc cu aproximativ cinci ani mai puţin decât speranţa de viaţă medie a românilor. Dar nu numai Bucureştiul se află în această situaţie critică, ci şi alte oraşe, printre care Râmnicu Vâlcea, Bacău, Craiova, Cluj…

- Consideraţi câştigată bătălia cu Costanda?

- În mod normal, Costanda nu ar fi trebuit să primească nimic având în vedere că procesul nostru cu el este încă pe rol. E bine însă că am reuşit să salvăm Parcul Bordei. Mi-aş dori ca în toate oraşele României şi în toate sectoarele Bucureştiului să fie ridicat câte un Monument al copacului dispărut.

Acesta ar trebui să fie un ciot pe frontispiciul căruia să fie scrise numele celor care au tăiat nemilos copaci. Primăria Capitalei ar trebui să fie prima pe listă, pentru că a aprobat tăieri şi nu a plantat pomi în compensaţie. Când tai un arbore cu coroană nu pui un beţişor în loc…

- Plantarea de copaci ar rezolva problema poluării?

- Da, ar rezolva problema, pentru că frunza copacului este un aspirator de praf şi impurităţi. Dar trebuie plantaţi două milioane de copaci, nu 200.000 aşa cum intenţionează Primăria Capitalei. Vara, fiecare copac care are o coroană aruncă în aer 55 de litri de apă, la nivel molecular. Arborii absorb apa din sol şi o expulzează sub formă de micropicături.

Gândiţi-vă ce fântâni arteziene am avea dacă ar exista mai mulţi copaci. Copacul absoarbe praful şi alte impurităţi, reducând poluarea. De asemenea, tot arborii menţin temperatura scăzută vara şi umezesc aerul. În momentul în care se usucă un copac şi trebuie tăiat, în locul lui ar trebui plantaţi patru copaci tineri, ceea ce rar se întâmplă.

Apoi, toaletarea copacilor trebuie făcută cu mare grijă. Nu se taie tot copacul la curăţenia de primavară, ci, în cel mai rău caz, 30 la sută din coroană şi numai dacă reprezintă un pericol. La noi însă vin unii cu drujbele şi rad copacii complet, ca la tunsoarea zero!

- Ce a mai rămas din suprafaţa împădurită a României?

- Oficial, 26% din suprafaţa României este acoperită de păduri. În realitate, pădurile nu depăşesc 20 la sută. Şi asta pentru că orice teren care a fost împădurit şi, ulterior, defrişat figurează, în continuare, ca fond forestier. Însă nici 26 la sută nu ar fi suficient, având în vedere că media europeană este de 33 la sută.

Nu ne putem bate joc de bogăţia pe care o avem ţinând cont de faptul că la noi au rămas singurele păduri virgine din toată Europa. În astfel de păduri există biocenoză, adică o legătură strânsă între toate vieţuitoarele.

Acolo când cade un copac, el putrezeşte şi în locul lui izbucneşte spre cer altă vegetaţie.
În pădurile virgine totul este echilibru. Şi cu toate acestea, în Romania, vin "specialişti" de prin diferite ţări, care au păduri replantate, cu arborii aliniaţi în rând, precum soldaţii într-un batalion, şi ne dau lecţii despre cum ar trebui să ne exploatăm pădurea.

Pe de altă parte, vin turiştii străini să fotografieze păsărelele şi să le asculte cântecul pentru că ei nu mai au aşa ceva la ei acasă. Mai mult decât atât, trebuie să ţinem cont că defrişările iraţionale sunt una dintre principalele cauze ale încălzirii globale, alături de poluarea mărilor şi efectele industrializării.

Plantarea de copaci ar rezolva problema poluării, pentru că frunza arborelui este un aspirator de praf şi impurităţi. De asemenea, tot arborii menţin temperatura scăzută vara şi umezesc aerul.
Nicolae Rădulescu‑Dobrogea, preşedinte Eco-Civica

Numai de pe aliniamentele stradale bucureştene, în ultimii zece ani, 70 la sută din copaci au dispărut
Nicolae Rădulescu‑Dobrogea, preşedinte Eco-Civica