Lipotimiile şi sincopele, favorizate de temperaturile ridicate

În fiecare an, în zilele cu temperaturi de peste 30° C, medicii încep numărătoarea celor căzuţi pe stradă. Căldura este un pericol perfid, de care medicii ne învaţă cum să ne ferim.

În fiecare an, în zilele cu temperaturi de peste 30° C, medicii încep numărătoarea celor căzuţi pe stradă. Căldura este un pericol perfid, de care medicii ne învaţă cum să ne ferim.

Zilele cu temperaturi ridicate pot provoca diverse tulburări, chiar şi celor care nu au în general probleme de sănătate. Astfel de probleme sunt amplificate de oboselă, deshidratare, obezitate, alimentaţie necorespunzătoare sau de alcool.

Asociate cu alte probleme de sănătate (afecţiuni cardiace, hipocalcemie, hipotensiune etc.) sau cu unele tulburări nervoase, anxietate, depresie, temperaturile ridicate pot duce de multe ori la apariţia leşinului - denumit de medici lipotimie sau sincopă.

Lipotimia se caracterizează prin faptul că bolnavul nu îşi pierde în totalitate cunoştinţa, pe când în sincopă apare o pierdere a cunoştinţei, de scurtă durată însă. "În general, lipotimia durează ceva mai mult decât sincopa, deşi este mai redusă ca intensitate a manifestărilor", explică dr. George Dumitraşcu, medic specialist în medicină de urgenţă la Spitalul Militar de Urgenţă din Sibiu.

"Leşinul apare mai ales la indivizii cu labilitate neurovegetativă, la persoanele cu teren spasmofilic, la cardiaci, la persoanele de vârsta a treia sau la cele care nu se hidratează corespunzător şi este favorizată de ortostatismul prelungit (statul îndelungat în picioare) în poziţie fixă, încăperi aglomerate, lipsa ventilaţiei, atmosfera caldă şi umedă, tensiune psihică", explică medicul. Spre exemplu, vara, cineva care aşteaptă autobuzul în plin soare, în picioare, poate suferi, după mai multe minute, de un deficit de irigare a creierului, susţine dr. Dumitraşcu.

Pe de altă parte, se produce o vasodilataţie excesivă a capilarelor din piele. În mediu cald se produce vasodilataţie cutanată intensă, creşte cantitatea de sânge din piele şi scade cea din organele interne, pentru a amplifica răcirea organismului. De asemenea, se măreşte viteza de circulaţie a sângelui prin creşterea frecvenţei cardiace.

Când temperatura mediului ambiant depăşeşte 35°C, evaporarea apei devine principala metodă de menţinere a temperaturii constante de 37° C a organismului. Transpiraţia, prin evaporare la suprafaţa dermului răceşte pielea. Dar transpiraţia presupune un consum intern din rezerva de lichid şi săruri a organismului.

Aceste pierderi însumează aproximativ 700 - 1.000 ml de lichid pe zi. În condiţiile în care temperatura ambiantă creşte, pierderile pot ajunge la 4 - 5 l, detaliază medicul. Concomitent cu apa, se pierd din organism şi cantităţi importante de săruri şi minerale, ceea ce duce la deshidratare, hipovolemie şi dereglări ale mecanismelor fiziologice.

Semnele premergătoare

Apar setea intensă, ameţeli, palpitaţii, senzaţie de slăbiciune, pierderea cunoştinţei, crampe musculare. La cei cu probleme cardiace pot să apară, din cauza creşterii frecvenţei cardiace, tulburări de ritm cardiac, chiar sincope sau oprirea cordului. Uneori pot să apară transpiraţii reci, ţiuituri în urechi şi senzaţii de greaţă. Faţa bolnavului devine foarte palidă, pulsul foarte slab, iar tensiunea arterială scade foarte mult (uneori sub 50 mm Hg).

Măsuri de urgenţă în cazul unui leşin

Pentru o persoană cu probleme cardiace, leşinul poate fi un eveniment cu consecinţe uneori fatale. Atât sincopa, cât şi lipotimia se produc din cauza unei insuficiente irigări şi deci insuficientei oxigenări a creierului. În cazul cardiacilor, acest lucru se poate produce din cauza unei proaste funcţionări a inimii. Întârzierea în acordarea primului ajutor poate fi fatală.

Dacă nu este vorba de o problemă cardiacă, în general bolnavul îşi revine în poziţie culcat. "Pentru a preveni înghiţirea limbii sau a secreţiilor salivare, bolnavul trebuie aşezat pe o parte, iar pentru o circulaţie mai bună a sângelui spre creier, capul bolnavului trebuie să stea mai jos decât restul corpului", recomandă specialistul în medicină de urgenţă.

"Hainele prea strânse pe corp - cravată, curea, gulerul cămăşii - trebuie desfăcute pentru a asigura o cât mai bună circulaţie a sângelui". Prin stropirea feţei cu apă, aplicarea de comprese umede, plesnirea uşoară a obrajilor sau inhalarea de substanţe iritante (amoniac), bolnavul va fi stimulat şi în cele din urmă se va trezi.

Analize care trebuie făcute după o criză

Măsurarea tensiunii arteriale de cel puţin două ori pe săptămână, timp de trei săptămâni consecutive. Efectuarea unei electrocardiograme (E.K.G) pentru a depista eventuale tulburări cardiace.

O electroencefalogramă (E.E.G.) pentru a exclude eventuale tulburări neurologice care pot provoca lipotimii sau sincope.Analize de sânge - hemograma (care arată dacă există cumva o anemie); ionograma - arată posibilitatea existenţei unor modificări ale sărurilor sangvine (calciu, potasiu, magneziu, sodiu etc.); glicemia - care poate fi cauza unor astfel de stări de leşin, fie prin creşterea, fie prin scăderea ei.

"Orice leşin sau stare de ameţeală, chiar neînsemnate, pot ascunde o problemă de sănătate care, dacă este tratată din timp, are şanse mult mai mari de vindecare", avertizează dr. Dumitraşcu. De aceea, consultaţi cât mai repede posibil un medic, chiar dacă starea de rău a fost de scurtă durată.

Orice leşin sau stare de ameţeală, chiar neînsemnate, pot ascunde o problemă de sănătate care, dacă este tratată din timp, are şanse mult mai mari de vindecare"
Dr. George Dumitraşcu, medic specialist medicină de urgenţă

Sfaturile şi informaţiile prezentate în această rubrică nu se pot substitui indicaţiilor şi prescripţiilor medicului de specialitate. Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru eventualele efecte adverse provocate de aplicarea sfaturilor publicate.