Limbajul subOrban

adresa femeilor din politică. Toate sunt curve, spune el, ca un liberal autentic, promotor al valorilor europene, dovedind că bordelurile îi sunt mai apropiate decât politica. O asemenea atitudine

adresa femeilor din politică. Toate sunt curve, spune el, ca un liberal autentic, promotor al valorilor europene, dovedind că bordelurile îi sunt mai apropiate decât politica. O asemenea atitudine ar revolta chiar dacă ar fi vorba doar de cetăţeanul Orban. Individul este însă unul implicat şi în administraţie, ca reprezentant al bucureştenilor, şi în politica mare, ca imagine a liberalilor. Până acum, prea puţine au fost vocile colegilor de partid care au dezavuat un asemenea limbaj de mahala. Mai degrabă ai crede că şi peneliştii şi-au frecat mâinile de bucurie şi au mormăit satisfăcuţi: "Le-a zis-o!".
Din păcate, limbajul "suborban" este din ce în ce mai folosit pe scena politică. Într-un fel se poate spune că şi aici Băsescu a dat, la un moment dat, tonul, chiar dacă stilul său este total diferit de cel mârlănesc al lui Orban şi al altora ca el. În esenţă, cele spuse sunt în aceeaşi limbă străină. În 2000, Băsescu spunea despre Năstase că face politică cu fundul. Mai recent, în vară, a trimis-o pe Lavinia şandru pe Centură, pe vremea când Orban era în turneu ardelean cu spectacolul cu Moţ căpitan. Nici PSD-ul nu s-a lăsat mai prejos şi l-a trimis dracului pe Stolojan cu turma lui, în anul 2004. După ce PSD a ajuns primul la destinaţie, limbajul s-a colorat mai mult. Celebrele ziceri iliesciene cu golani şi prostănaci, reluate de Mircea Geoană, au fost eclipsate de cugetările celui care a fecundat Constituţia. "Criteriul de promovare în gaşca lui Năstase era homosexualitatea", a spus, acuzator, Iorgovan, un alt butuc solid al politicii.
Acest stil de politică nu are nimic comun cu confruntările adevărate la care se aşteaptă cetăţenii. Ele nu sunt altceva decât un circ ieftin, menit să intre pe spaţiul unor emisiuni de doi lei, cu umor grotesc, dar nu vor reuşi să atragă pe nimeni spre politică. Din fericire, la ultimele declaraţii, reacţia opiniei publice a fost vehementă şi a arătat că oamenii nu mai sunt dispuşi să asculte aberaţii. Dacă în campania electorală gradul de toleranţă este mai mare, în timpul mandatului, oamenii iau aceste atacuri ca pe unele directe, la adresa lor. Pe bună dreptate se întreabă cum gândesc politicienii despre ei, dacă de colegii lor spun aşa ceva. Să dai tonul unor astfel de confruntări nu este altceva decât iresponsabilitate totală. Dacă acesta este nivelul politicii, spre ea vor veni doar cei care ştiu să arunce cu lături. Adică oameni limitaţi intelectual, cu apetenţa perversităţii, ridicaţi din mocirla societăţii. Aproape că îţi vine să îl lauzi pe Vanghelie, care a făcut eforturi să înveţe conjugarea verbului "a fi", încercând să-şi acopere lacunele de educaţie, să-şi depăşească condiţia.
Recitalul Orban aduce în discuţie şi condiţia femeii la noi. Din păcate, după cele întâmplate, România se va ridica cu greu la nivelul ţărilor occidentale spre care aspiră. Acolo, femeia chiar contează. şi în politică.