Liderii lumii, sub "scutul" gunoaielor

George W. Bush, Nicholas Sarkozy şi alţi lideri ai lumii vor discuta la Bucureşti despre scutul antirachetă, încercuiţi de un alt "scut", cel al gunoaielor din jurul Capitalei. Într-o scurtă

George W. Bush, Nicholas Sarkozy şi alţi lideri ai lumii vor discuta la Bucureşti despre scutul antirachetă, încercuiţi de un alt "scut", cel al gunoaielor din jurul Capitalei. Într-o scurtă ieşire la marginea oraşului, pe Şoseaua Bucureşti-Târgovişte, reporterii ziarului "Adevărul" au descoperit terenuri sufocate de sticle de plastic, pungi şi cadavre de animale, care zac la numai doi paşi de casele localnicilor.

Centura de plastic a Bucureştiului

PET-urile şi pungile au invadat terenurile de la marginea Capitalei, înlocuind culturile agricole cu un covor de deşeuri

Cadavre de cai, PET-uri, pungi de plastic, moloz, doze de bere, lenjerie intimă, pantofi scâlciaţi, câini şi mii de ciori. Tot acest amalgam inestetic şi urât mirositor poate fi "admirat" pe un teren viran situat la ieşirea din capitala europeană Bucureşti, pe şoseaua DN 1 A, la graniţa dintre localităţile Mogoşoaia şi Buftea. În lipsa unor contracte de salubrizare şi a unor amenzi usturătoare, localnicii aruncă aici tot ce le prisoseşte, inclusiv animalele moarte.

Fostele păduri din jurul Bucureştiului au fost înlocuite de câmpuri necultivate, acoperite cu un strat gros de pungi şi PET-uri. Buftea, Mogoşoaia, Afumaţi, Cernica, Voluntari, Chitila sunt localităţi minate de gunoaie menajere şi deşeuri de construcţii.

Boomul imobiliar şi extinderea rapidă a construcţiilor de vile la periferiile Capitalei au transformat numeroase câmpuri agricole în terenuri cu potenţial imobiliar. Până la ridicarea construcţiilor, pe aceste zone virane se adună fără încetare tone de deşeuri, pe care primăriile locale le strâng, uneori, plătind cu bani publici.

Peisaj apocaliptic

Traficul îngreunat de pe şoseaua Bucureşti - Târgovişte oferă călătorilor răgazul să contemple bizarele câmpuri albe care au înlocuit culturile de grâu sau floarea-soarelui cu o bogată "recoltă" de plastic. Nimeni nu-şi asumă rolul de "cultivator", iar localnicii par surprinşi de rapiditatea cu care răsar PET-urile din pământ.
La numărul 10, pe şoseaua Bucureşti - Târgovişte, un teren viran scos la vânzare zace sufocat sub gunoaie.

Nu mai puţin de patru panouri publicitare anunţă irezistibila ofertă. La zece metri distanţă, cu ieşire la şosea, o albie de râu secată plină cu zoaie verzi şi PET-uri răspândeşte miresme de groapă de gunoi. Un copil de patru ani îşi testează abilităţile motorii pe marginea şanţului, sub privirile amuzate ale localnicilor. Şanţul continuă în spatele caselor, pe un teren viran lăsat în paragină.

Acesta pare să fi colectat de-a lungul timpului tot ce s-ar putea inventa în materie de gunoaie. În şanţ, un maidanez mestecă tacticos o bucată de carne smulsă dintr-o carcasă de cal, lăsată să putrezească sub cerul liber. La doi metri de cadavru, un cal paşte cu dexteritate printre pungi şi PET-uri.

Lupta cu morile de vânt

Primarul din Buftea, Constantin Bălălău, admite că terenul din zona Buciumeni este unul dintre cele mai mari focare de gunoaie din localitate. Aici locuiesc numeroase familii de rromi, care n-au nici măcar buletine, darămite contracte cu serviciile de salubritate.

"Nici amendă nu le pot da. Şi dacă îi amendez, ei ştiu că nu li se poate întâmpla nimic. Nici măcar nu am ce să le iau", explică primarul. Chiar dacă, potrivit legii, proprietarii sunt cei răspunzători de cum arată terenurile, primarul Bălălău consideră că "amenda este puţin imorală", deoarece în acest caz nu plătesc cei care aruncă gunoaiele. În ciuda amenzilor date, în fiecare primăvară după topirea zăpezii aceste terenuri arată la fel.

La sfârşitul săptămânii trecute, primăria a organizat cu ajutorul ADP şi Rosal o acţiune de deratizare în zonă, în cursul căreia au fost scoase peste 20 de basculante de gunoaie. O mare problemă sunt deşeurile provenite de la construcţiile ridicate la marginea Bucureştiului. "Vin noaptea, cu maşinile, şi le descarcă aici", spune primarul. El arătă că, pentru constructori sau transportatori, cel mai ieftin e să arunce la nimereală deşeurile în loc să le ducă la groapa de gunoi.