Liderii care au influenţat lumea în 2008

Anul 2008 abundă în evenimente de anvergură. Unele de bun augur, precum summitul NATO, altele îngrijorătoare - războiul din Georgia, colapsul economic. Cine sunt oamenii ale căror decizii ne-au influenţat anul acesta?

România prinde rar prima pagină a ziarelor internaţionale. De obicei, atunci când se întâmplă tragedii. Totuşi, absenţa ei de pe harta de interes nu o izolează de efectele deciziilor liderilor mondiali.

Există o teorie, conform căreia orice zbatere a unei aripi de fluture într-o parte a lumii poate declanşa un cutremur în altă parte foarte îndepărtată.

Din această perspectivă, toate deciziile şi întâmplările importante ale vieţii internaţionale afectează România. Magdalena Boiangiu, analistul publicaţiei “Dilema Veche“ pe politică externă, consideră că „din fericire, nici o personalitate străină nu a avut o influenţă decisivă asupra vreunui eveniment din România”, fără a aduce în discuţie fotbalul şi alte competiţii.

„Din fericire, pentru că de obicei într-o situaţie de criză, când potenţialităţile interne sunt epuizate, o personalitate din afară poate găsi o soluţie. România nu a trecut prin asemenea situaţii şi ar fi de dorit ca lucrurile să rămână aşa”. 

Nicolas Sarkozy

„Totuşi”, spune Boiangiu, „marile orientări strategice, desenate în organisme internaţionale sau de către o mare putere, reală sau închipuită, influenţează direct sau indirect opţiunile de politică externă şi nu numai ale României.

În acest sens cred că putem vorbi despre influenţa pozitivă exercitată de preşedinţia franceză a UE prin Nicolas Sarkozy: în aceste şase luni, Uniunea Europeană a început să capete consistenţa unui organism cu politici comune, chiar dacă persistă nuanţe în abordările naţionale, cum au fost impunerea rapidă a unui armistiţiu în Georgia,  adoptarea unor politici comune în faţa crizei economice ş.a.”

George W. Bush

Un personaj important în topul personalităţilor ale căror decizii au influenţat România anul acesta este preşedintele SUA. George W. Bush este, probabil, cel mai nepopular preşedinte din perioada modernă a istoriei. Însă după opt ani de mandat, a lăsat în urmă mai mult decât un dictator înfrânt în Irak.

Relaţiile mai strânse cu India, raportul mai pragmatic cu China şi presiunea exercitată asupra Iranului vor avea dividende în anii viitori, consideră David Frum, cercetător la American Enterprise Institute. Irakul nu este singura moştenire de politică externă lăsată de preşedinţia Bush.

Printre altele, trebuie amintită şi semnarea de noi acorduri bilaterale de comerţ, prima convenţie din lume privind infracţiunile cibernetice şi succesul managementului relaţiei China-SUA. În ce priveşte România, „Bush a fost un preşedinte foarte bun, un noroc de sus”, spune analistul Iulian Fota.

„El a luat două decizii mari: prima a fost să extindă NATO cu încă şapte ţări, inclusiv România, care atunci era la coada listei; iar a doua a fost organizarea summitului la Bucureşti, deşi alte state aveau idei diferite”.

Pe de altă parte, Magdalena Boiangiu consideră că „pentru SUA, România este o preocupare din partea a doua a listei. Bush a vrut o alianţă pentru Irak, iar România a sărit. Dacă nu ar fi avut nevoie, nici nu ar fi ştiut că România este pe hartă”.

Este de sperat că noul preşedinte al Statelor Unite, Barack Obama, va şti să folosească altă retorică decât Bush în relaţiile cu ţările străine, în aşa fel încât opţiunea firească a României de a fi un factor activ în acţiunile NATO,­ de a răspunde iniţiativelor americane să arate ca o opţiune liberă şi nu cu una impusă, adaugă Boiangiu.

Vladimir Putin şi Dmitri Medvedev

Putin a dirijat atacul asupra Georgiei pentru a contracara din faşă crearea unui viitor coridor energetic şi pentru a reîmpărţi zonele de influenţă ale Rusiei. România, la fel ca restul Europei, miza pe acel coridor energetic.

Georgia a cerut comunităţii internaţionale să pună capăt unei agresiuni militare directe a Rusiei pe teritoriul său, iar Uniunea Europeană a cerut încetarea imediată a violenţelor. Pe 26 august, Rusia a recunoscut independenţa republicilor separatiste Abhazia şi Osetia de Sud.

 „Conflictul Rusia – Georgia, declaraţiile preşedintelui Medvedev şi ale premierului Putin au lăsat să se înţeleagă că Rusia va face totul ca să recupereze zonele de influenţă ale fostei URSS şi această poziţie nu are cum să nu influenţeze ţările vizate”, consideră Magdalena Boiangiu.

Vladimir Voronin

Un alt personaj negativ este preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Conducerea comunistă de la Chişinău consideră teritoriul României drept o parte a teritoriului moldovenesc, iar liderii de la Chişinău au făcut mai multe declaraţii în acest sens. „Acesta este un atac pe faţă la adresa României”, consideră analistul Iulian Fota.

Fatmir Sejdiu

Preşedintele Kosovo a declarat independenţa provinciei faţă de Serbia la 17 februarie 2008, având suportul anumitor state din Uniune. România s-a declarat împotriva independenţei Kosovo, dar în acelaşi timp a promis că se va ralia poziţiei Statelor Unite şi UE dacă vor ajunge la un consens.

Jaap de Hoop Scheffer

Una dintre personalităţile internaţionale care s-au remarcat pozitiv în sfera de interes a României este secretarul general al NATO,­ Jaap de Hoop Scheffer. Acesta a fost extrem de bine intenţionat în a ajuta România cu organizarea summitului NATO, care a avut loc în aprilie, la Bucureşti. „Scheffer a fost un foarte bun prieten al României anul acesta şi lui i se datorează buna organizare a summitului”, consideră Iulian Fota.

Jose Luis Zapatero

Maria Teresa Fernandez de la Vega, vicepreşedinta guvernului spaniol şi premierul Spaniei, Jose Luis Zapatero, s-au remarcat prin atitudinea pe care au avut-o faţă de problema imigranţilor rromi din Italia. „Spania a respins atitudinea xenofobă a italienilor şi a luat apărarea românilor în problema cu ţiganii din Italia”, declară Iulian Fota, directorul Colegiului Naţional de Apărare.

Alte personalităţi care au marcat anul:

Martti Ahtisaari, fostul preşedinte finlandez, a primit Premiul Nobel pentru pace. El a mediat mai multe conflicte în Namibia, Irlanda de Nord, în Balcani şi mai ales în provincia indoneziană Aceh, unde a înregistrat cel mai mare succes al său, facilitând acordul de pace semnat în 2005.

Barack Obama a făcut istorie devenind primul preşedinte de culoare al SUA.

Obama promite întoarcerea politicii americane cu 180 de grade faţă de cea a administraţiei Bush.

Fidel Castro şi-a anunţat demisia de la preşedinţia Cuba în februarie 2008.

El a transformat Cuba în primul stat comunist din America Latină.

Înotătorul american Michael Phelps a câştigat opt medalii de aur la Jocurile Olimpice din 2008 care au avut loc la Beijing, stabilind un nou record mondial. Americanul este primul înotător care a primit titlul de „sportivul anului”, decernat de revista „Sports Illustrated”.

Într-o situaţie de criză, când potenţialităţile interne sunt epuizate, o personalitate din afară poate găsi o soluţie.

Magdalena Boiangiu,
„Dilema Veche”