Liderii UE asteapta un miracol pentru adoptarea viitoarei Constitutii

* 25 de voci discuta in contradictoriu * Premierul polonez, Leszek Miller, a venit in scaunul cu rotile pentru a apara interesele tarii sale

"Ar fi un miracol sa ajungem la un acord, dar, uneori, miracolele se intampla", declara premierul italian, Silvio Berlusconi, reprezentantul presedintiei italiene a Uniunii, inainte de inceperea Consiliului European de la Bruxelles. Cuvintele sale reflecta foarte bine atmosfera in care se desfasoara reuniunea la varf a Celor 25, la care ar trebui adoptata viitoarea Constitutie a Europei largite. "Marea targuiala", cum au numit-o corespondentii de presa, se anunta dificila si tensionata, iar finalul ei - incert. Deocamdata, pozitiile par ireconciliabile, fiecare "tabara" isi sustine punctul de vedere si se declara hotarata sa nu cedeze. Asa se intampla, de obicei, la fiecare summit european in care se discuta cate un nou tratat. Acum, insa, miza este foarte mare; viitoarea Constitutie va consolida nu doar sferele de influenta in Europa largita, ci va defini insasi natura Uniunii: asociatie de state bazate pe piata comuna sau federatie supranationala, avand politici si strategii comune. Incercarea anterioara de a reglementa functionarea unei Europe cu 25 si, apoi, 27 de membri a esuat in 2000 prin adoptarea incompletului Tratat de la Nisa, care, in afara stabilirii unui algoritm de luare a deciziilor in cadrul Uniunii, nu a reusit sa solutioneze alte probleme spinoase, lasandu-le in seama Conferintei Interguvernamentale care s-a deschis in luna octombrie a acestui an. La Nisa, cei care s-au certat au fost Cei 15 membri ai UE, unii dintre ei vorbind si in numele viitorilor membri. Acum, la Bruxelles, 25 de state discuta in contradictoriu, cele zece nou-venite avand, fiecare, puncte de vedere bine definite si pretentii clare. Cea mai vehementa voce dintre nou-veniti o are Polonia, care, in numele celor peste 40 de milioane de locuitori ai sai, pretinde sa fie ascultata. Presedintele Aleksandr Kwasniewski a amenintat, chiar, ca-si va exercita dreptul de veto pentru a bloca adoptarea Constitutiei daca algoritmul de votare adoptat la Nisa nu va fi mentinut. (Conform acestuia, Polonia ar fi avut dreptul la 27 de voturi, comparabil cu cele 29 ale Germaniei, de exemplu. Daca sistemul de luare a deciziilor va fi cel cu majoritate calificata, adica 50 la suta din voturile membrilor, care trebuie sa reprezinte nu mai putin de 60 la suta din populatia UE, influenta Poloniei va fi diminuata). Apoi, dupa ce a fost apostrofat de cancelarul german, Gerhard Schroder (cu care s-a intalnit, joi, inaintea inceperii summitului de la Bruxelles), caruia "nu i s-a parut normal ca Polonia sa-si inaugureze aderarea la UE printr-un veto", liderul de la Varsovia a mai indulcit tonul, ramanand pe aceeasi pozitie inflexibila. El a promis sa evite blocarea prin veto, preferand, in ultima instanta, amanarea unei decizii pana la sfarsitul lui 2005. Din delegatia poloneza la summitul de la Bruxelles nu lipseste nici premierul Leszek Miller, inca suferind de pe urma accidentului de elicopter de saptamana trecuta, care a venit in scaunul cu rotile, cu doi medici dupa el, hotarat "sa lupte" pentru a apara "drepturile" tarii sale. Cei mai puternici lideri ai Uniunii, presedintele francez, Jacques Chirac, cancelarul german, Gerhard Schroder, si premierul britanic, Tony Blair, s-au intalnit, ieri dimineata, inainte de inceperea Consiliului European, pentru negocieri de ultima ora. Desi tandemul franco-german se situeaza pe pozitii aproape opuse fata de cea britanica, nu poate fi exclusa o intelegere intre cei trei, care ar sta, practic, la baza adoptarii viitoarei Constitutii. Prelungind suspansul, ei n-au declarat nimic dupa incheierea discutiilor.
Acord asupra apararii comune europene
Cei trei au ajuns, totusi, la un compromis important, care a facilitat adoptarea, ieri, in plenul Consiliului, a unui plan privind apararea comuna europeana. Documentul nu face parte din Constitutia UE, ci va fi inclus in Concluziile summitului de la Bruxelles. Cei 25 stabilesc crearea, "cel mai devreme cu putinta, in 2004", a unei celule europene de planificare militara, care se va ocupa de mobilizarea si desfasurarea fortei europene de desfasurare rapida. Aceasta celula de planificare va avea in jur de 30 de membri si va gazdui un ofiter de legatura al NATO. De asemenea, un ofiter de legatura al UE se va afla la cartierul general al NATO. Ca o concesie facuta Washingtonului, liderii UE au stabilit sa nu recurga la aceasta "celula de planificare militara" decat in ultima instanta, si doar in cazul in care NATO nu va dori sa se implice in anumite misiuni. Si prezenta ofiterului de legatura al NATO este o alta concesie, menita sa demonstreze ca viitoarea forta europeana de aparare nu doreste sa rivalizeze cu Alianta Nord-Atlantica.