Liderii Europei largite au semnat Constitutia Europeana

Romania, Bulgaria, Turcia si Croatia au privit de pe margine

Cu fastul obisnuit de acum in ocaziile oficiale, cei 25 de lideri ai Uniunii largite au semnat, ieri, la Roma, prima Constitutie din istoria comunitara, in aceeasi incapere unde, la 25 martie 1957, s-a semnat Tratatul de la Roma, actul de nastere al Comunitatii Economice Europene. Nefiind inca membra UE, Romania a privit de pe margine, alaturi de Bulgaria, Turcia si Croatia; presedintele Ion Iliescu si ministrul de externe Mircea Geoana au fost totusi invitati sa semneze Actul Final ce insoteste documentul - gest absolut simbolic, fara prea mare valoare concreta, un fel de asigurare solemna ca romanii, la fel ca alti reprezentanti ai statelor candidate, vor face si ei parte, la un moment dat, din familia europeana. Ceremoniile fastuoase de la Palazzo dei Conservatori, supravegheate personal de premierul Silvio Berlusconi (care, spun ziarele italiene, a deblocat de la buget aproape 3 milioane de euro pentru a renova saloanele palatului), marcheaza un moment unic in istoria europeana, adoptarea Constitutiei fiind un pas decisiv catre consolidarea unitatii Europei largite. Unul cate unul, in ordine alfabetica in functie de numele tarilor lor, sefii de state si de guverne ai Uniunii si-au pus semnatura pe impozantul document de peste 400 de pagini, uitand pentru o clipa cat de mult s-au certat intre ei pentru fiecare paragraf din legea fundamentala si cat de nemultumiti sunt de varianta finala, despre care prea putini cred ca serveste interesele tarilor lor. Apoi si-au strans mainile, s-au batut pe umeri si au trecut la poza de familie - o familie in care e departe de a domni armonia si buna intelegere. Aflata in plina criza institutionala dupa retragerea, acum doua zile, a Comisiei Barroso, Uniunea Europeana largita are multe probleme de pus la punct, cea mai urgenta fiind alcatuirea unui nou executiv. Iar semnarea Tratatului Constitutional a fost importanta, insa si mai importanta pentru viitorul Europei va fi ratificarea documentului de catre toate cele 25 de state membre. In momentul de fata, nu pare deloc sigur ca documentul semnat ieri la Roma va si intra in vigoare; o serie de tari, printre care eurosceptica Anglie, au programate referendumuri asupra Constitutiei, al caror rezultat este incert. Daca doar unul dintre membrii UE va respinge Constitutia, aceasta nu va putea fi aplicata in Uniune.
O Constitutie pentru o Europa mai unita
In general, viitoarea lege fundamentala va simplifica modul de functionare a institutiilor europene; deciziile vor fi luate prin majoritate calificata (cu aprobarea a 55 la suta dintre liderii UE, reprezentand tari a caror populatie va intruni 65 la suta din populatia Uniunii); se va renunta la dreptul de veto al membrilor in mai multe domenii (pastrandu-se, totusi, acest sistem in domenii-cheie ca fiscalitatea, politica externa si de aparare). Numarul comisarilor europeni va fi redus dupa 2014 la 18 (de la 27). Au fost infiintate functia de presedinte al Consiliului European (un fel de "presedinte al Europei", ales pentru doi ani si jumatate de catre sefii de state sau de guverne ai Uniunii), precum si de cea de ministru de externe al UE. Parlamentul European capata mai multe prerogative.
Negocieri de culise pentru inlocuirea Comisiei Barroso
Odata incheiate ceremoniile de la Palazzo dei Conservatori, liderii europeni au trecut la treburi mai serioase: in timpul dejunului si dupa aceea, urmau sa aiba loc consultari pe marginea componentei Comisiei Barroso. Dupa esecul din fata Parlamentului European, presedintele viitoarei Comisii, portughezul Jose Manuel Durrao Barroso, incearca sa inlocuiasca o serie de comisari ale caror candidaturi au fost contestate. In acest scop, el trebuie sa-i convinga pe liderii europeni sa-si retraga candidatii si sa propuna alte nume in locul lor. Lucru greu de obtinut, pentru care e nevoie de multa diplomatie si, mai ales, de multa tenacitate. Cel mai cunoscut "mar al discordiei" intre Comisie si Parlament, italianul Rocco Buttiglione, a fost prezent, ieri, la loc de cinste la ceremoniile de la Roma, alaturi de oficialii italieni. Mult criticatul comisar desemnat pentru justitie si afaceri interne nu pare dispus sa se retraga, si nici premierul Silvio Berlusconi nu se grabeste sa-i ceara acest lucru. Se pare ca seful guvernului de la Roma ar accepta sa numeasca alt comisar in locul lui Buttiglione, insa numai dupa ce alti membri ai echipei Barroso vor fi inlocuiti. Oricum, la dejunul oficial de la Roma nu se asteapta sa fie luate mari decizii in acest sens. Discutiile pe aceasta tema vor fi reluate la Consiliul European de saptamana viitoare.