Libia a renuntat la armele sale de distrugere in masa

"Libia isi reafirma angajamentul de a respecta toate conventiile, inclusiv protocolul aditional la Tratatul de Neproliferare Nucleara (TNN) si este dispusa sa primeasca orice misiune de inspectii

"Libia isi reafirma angajamentul de a respecta toate conventiile, inclusiv protocolul aditional la Tratatul de Neproliferare Nucleara (TNN) si este dispusa sa primeasca orice misiune de inspectii internationala", se arata intr-un text dat publicitatii vineri seara, la Tripoli. Odata cu aceasta declaratie, Libia devine primul stat din lume, dupa Africa de Sud post-apartheid, care renunta de bunavoie si in totalitate la orice program de distrugere in masa. Trecuta pe "lista neagra" a statelor teroriste din cauza sustinerii materiale acordate IRA (Armata Republicana Irlandeza), a finantarii organizatiilor teroriste si a dezvoltarii armelor biologice, chimice si chiar nucleare, Libia s-a straduit din rasputeri, in ultimul timp, sa isi redobandeasca un loc la masa comunitatii internationale. Colonelul Gaddafi, etichetat in trecut de presedintele Reagan drept un "caine turbat", pare sa fi realizat ca o mai mare deschidere ar putea fi o afacere profitabila. In primul rand, Libia depindea integral de asistenta straina pentru dezvoltarea programului sau de obtinere a armelor neconventionale, iar sanctiunile internationale par sa fi reusit sa impiedice progresul cercetarilor. In plus, desi a facut deja in acest an un gest spectaculos de bunavointa, asumandu-si raspunderea pentru doborarea unui avion Pan Am deasupra localitatii scotiene Lockerbie in 1988 si acceptand sa plateasca despagubiri familiilor celor 270 de victime, Gaddafi nu a reusit sa obtina ridicarea sanctiunilor impuse Libiei de catre SUA, care i-au reprosat in continuare sustinerea terorismului. Acum, in schimb, dupa ce liderii statelor lumii s-au inghesuit sa-l felicite pentru decizia sa, Gaddafi ar putea obtine ridicarea sanctiunilor SUA, intoarcerea firmelor petroliere americane in Libia, accesul la arme defensive, expertiza si tehnologie in sectoare in care pana acum libienilor le era interzis sa faca cercetari si, desigur, normalizarea relatiilor cu Occidentul si eliminarea oricarei amenintari din partea acestuia la adresa sa. In acest sens, razboiul din Irak trebuie sa fi constituit un semnal de alarma pentru Libia, desi se pare ca decizia lui Gaddafi vine dupa doi ani de negocieri ultrasecrete cu americanii si britanicii. Americanii au aflat in acest rastimp ca programul nuclear al Libiei era mai avansat decat se credea, in timp ce programul biologic se afla intr-un stadiu rudimentar. Tara detinea insa agenti si arme chimice. Gaddafi a mai pus la dispozitia SUA informatii detaliate despre sute de combatanti ai Al-Qaida sau ai altor organizatii extremiste, obtinute prin intermediul vastei sale retele de spioni din Africa si Orientul Mijlociu. Majoritatea liderilor straini au folosit prilejul oferit de gestul Libiei pentru a sublinia efectele benefice ale rezolvarii pe cale diplomatica a situatiilor tensionate si pentru a chema si "alte tari din regiune" (aluzie transparenta la Israel) sa renunte la armele lor de distrugere in masa.