Leul românesc, cea mai puternică valută din Europa Centrală şi de Est

Moneda naţională s-a apreciat, de la începutul anului, cu aproape trei procente faţă de euro Cursul de schimb al monedei naţionale ajunge, în acest an, la un nou minim istoric. Ieri,

Moneda naţională s-a apreciat, de la începutul anului, cu aproape trei procente faţă de euro

Cursul de schimb al monedei naţionale ajunge, în acest an, la un nou minim istoric. Ieri, Banca Naţională a raportat o rată de 3,2580 lei/euro, în scădere cu 0,4% faţă de cotaţia de la sfârşitul săptămânii trecute. Iar nivelul de luni nu a mai fost înregistrat de la sfârşitul lunii octombrie 2002.

Numai de la începutul anului, leul românesc a reuşit să se aprecieze cu aproape trei procente comparativ cu euro. Mai mult, de la sfârşitul lunii martie, tendinţa de scădere a cursului de schimb începuse să se contureze foarte bine. Astfel, în mai puţin de două luni, paritatea leu/euro a coborât de la peste 3,36 la aproape 3,25.

Florin Cîţu, economistul-şef al ING Bank, precizează faptul că, încă de când cursul de schimb a coborât sub pragul de 3,3 lei/euro, ţinta a fost o rată de 3,25 lei/euro. Însă este dificil de spus dacă acest nivel va reprezenta un prag minim de tranzacţionare (nivel suport) pentru perioada următoare sau unul maxim (nivel de rezistenţă), ne-a explicat Cîţu.

Dificil de intuit mişcările cursului pe termen scurt

Radu Crăciun, analistul-şef al ABN Amro Bank, subliniază faptul că mişcarea de ieri ţine de evoluţiile din contextul regional. Astfel, lira turcească s-a apreciat semnificativ, în timp ce zlotul polonez şi forintul maghiar au înregistrat o apreciere mai uşoară, ca urmare a corecţiilor suferite în zilele precedente. "Însă este dificil de spus cât ar mai putea scădea cursul de schimb", spune Radu Crăciun. Asta şi pentru că investitorii străini care plasează bani în ţara noastră sunt activi la nivel internaţional. "Trebuie să ţinem cont şi de contextul global. Pentru că au crescut indicii principalelor burse mondiale, investitorii au un apetit pentru risc în creştere", explică analistul-şef al ABN Amro Bank.

Riscul inversării tendinţei de apreciere

Totodată, un motiv susţinut în aprecierea puternică a leului vine din partea diferenţialului de dobândă, adaugă Florin Cîţu. În momentul de faţă, dobânda de politică monetară a Băncii Naţionale este de 7,25%, faţă de 3,75% în zona euro. Mai mult, oficialii BNR au scăzut dobânda de intervenţie cu 1,50 puncte procentuale în trei şedinţe consecutive de politică monetară, unul dintre scopuri fiind temperarea presiunilor de apreciere a monedei naţioanale.

Faptul că leul s-a apreciat aproape constant de la începutul anului nu înseamnă că această tendinţă poate continua pentru o perioadă lungă de timp. "Nu trebuie să pariem pe o mişcare într-un singur sens a cursului de schimb", subliniază Radu Crăciun.

Unul dintre motive ţine de accentuarea dezechilibrului dintre importuri şi exporturi. Anul trecut, deficitul de cont curent (provenit, în principal, din deficitul balanţei comerciale) a depăşit 10% din produsul intern brut. Pentru comparaţie, la nivel internaţional, pragul critic este considerat a fi la 6% din PIB. Iar estimările Comisiei Naţionale de Progonoză arată că soldul negativ al contului curent s-ar putea menţine peste 10% din PIB până în anul 2013. Şi chiar dacă anul trecut, investiţiile străine directe au finanţat cea mai mare parte din deficitul de cont curent, aşteptările indică totuşi o scădere a volumului de bani ce intră în ţară sub forma unor investiţii pe termen lung.

Iar la riscul deprecierii provenite din deficitul contului curent se adaugă şi schimbările structurale din economie. Florin Cîţu explică faptul că, în ţările cu economii deschise şi mici, vedem că perioadele de doi-trei ani de apreciere au fost urmate de perioade la fel de lungi de depreciere a monedelor locale. Iar începând cu ultimul trimestru al anului 2004, adică de mai bine de doi ani şi jumătate, tendinţa de apreciere a fost întreruptă numai de câteva mici corecţii.

Cine câştigă din aprecierea leului

În primul rând, aprecierea leului ajută banca centrală în atingerea obiectivului de inflaţie, pentru că ieftineşte importurile. Iar la nivelul populaţiei, toţi cei care au contractat împrumuturi în valută, în momentele în care cursul de schimb era peste nivelul curent, plătesc rate (în echivalent lei) mai mici. De o situaţie similară se bucură şi cei care au de plătit chirii.

Cine pierde din aprecierea leului

Spre deosebire de cei care câştigă din aprecierea leului, exportatorii care nu se protejează prin instrumente financiare împotriva riscului valutar sunt dezavantajaţi de scăderea cursului. Iar cei care solicită, în acest moment, un credit în valută, ar putea constata că, până la sfârşitul anului sau în 2008, vor trebui să scoată mai mulţi lei din buzunar pentru a achita rata în euro.

Nu trebuie să pariem pe o mişcare într-un singur sens al cursului de schimb
Radu Crăciun
analist-şef ABN Amro Bank

Perioadele de 2-3 ani de apreciere sunt urmate de un ciclu de depreciere
Florin Cîţu
economist-şef ING Bank