"Legea siguranţei nu este conformă cu Convenţia europeană"

În dosarul "Ţigareta 2: Popescu vs România", CEDO desfiinţează legile non-europene ale serviciilor secrete şi condamnă România pentru ascultarea abuzivă a telefoanelor Legea

În dosarul "Ţigareta 2: Popescu vs România", CEDO desfiinţează legile non-europene ale serviciilor secrete şi condamnă România pentru ascultarea abuzivă a telefoanelor

Legea siguranţei naţionale şi Legea SRI, din nou puse la zid de Curtea Europeană a Drepturilor Omului! Curtea de la Strasbourg a constatat, în urmă cu câteva zile, că în România se încalcă drepturile omului în ce priveşte interceptarea ilegală a telefoanelor. "Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională nu este conformă cu Convenţia europeană".

Fostul inculpat din dosarul "Ţigareta 2", Dumitru Popescu, a câştigat recent la Strasbourg două procese împotriva României. Unul, pentru încălcarea dreptului de a nu fi supus la rele tratamente. Al doilea, pentru încălcarea vieţii private prin ascultarea telefoanelor în baza unor legi abuzive. Condamnarea României la CEDO în dosarul "Popescu vs România", pe tema ascultării ilegale a telefoanelor, ar trebui să aibă drept consecinţe imediate schimbarea Legii siguranţei naţionale.

Parchetul, SRI şi Curtea Constituţională, criticate la CEDO

În hotărârea CEDO din 27 aprilie 2007, se arată că "referitor la articolul 8 din Convenţie, privind respectarea vieţii private, Curtea de la Strasbourg a constatat că acesta a fost încălcat datorită faptului că Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională nu este conformă cu Convenţia europeană, întrucât nu asigură un grad minim de protecţie împotriva arbitrariului, cerut de acest articol al Convenţiei". De asemenea, CEDO "a arătat lipsa de independenţă a autorităţii competente (n.r. -procurorul) pentru autorizarea ascultărilor, lipsa unei limite temporale stabilite de lege, absenţa oricărui control a priori sau a posteriori al măsurii de ascultare a convorbirilor de către un judecător". Astfel, CEDO a evidenţiat faptul că "dreptul intern nu obligă nici serviciile secrete, nici procurorii să depună la dosarul de urmărire penală documentaţia care a stat la baza solicitării, respectiv autorizării interceptărilor". Mai mult, CEDO a observat şi "inexistenţa garanţiilor pentru protejarea caracterului intact şi complet al înregistrărilor şi distrugerea lor, evidenţiind faptul că legea nu obliga procurorul să precizeze numărul de telefon ascultat şi nici nu prevedea situaţiile în care informaţiile obţinute prin interceptarea convorbirilor telefonice puteau fi distruse".

Chiar dacă a salutat "modificările legislative indicate de guvern în observaţiile sale", CEDO a constatat, la momentul faptei, "lipsa unei autorităţi independente care să constate fiabilitatea ascultărilor, întrucât autoritatea în cauză este tot SRI, "aceeaşi autoritate care era însărcinată cu interceptarea comunicaţiilor". În acest sens, CEDO a apreciat imperativ că "este necesară existenţa unei autorităţi publice sau private independente de cea care a efectuat ascultările".

"Foarte important în decizia <> este faptul că CEDO se exprimă critic la adresa Curţii Constituţionale a României, Curte care, în ianuarie 2007, dădea o decizie prin care susţinea că, de fapt, legislaţia privind siguranţa naţională este aparte de legislaţia generală privind interceptarea convorbirilor telefonice", a comentat, pentru "Adevărul", Renate Weber, preşedinte al Fundaţiei Pentru o Societate Deschisă şi fost consilier al preşedintelui Traian Băsescu.

Cea mai gravă constatare a CEDO se referă la o recentă decizie a Curţii Constituţionale a României: "CEDO a constatat şi faptul că, în ciuda modificărilor aduse Codului de procedură penală, şi în prezent măsuri de supraveghere pot fi dispuse de procuror, conform procedurii prevăzute de articolul 13 din Legea nr. 51/1991, care nu a fost încă abrogată, arătând şi faptul că, într-o decizie recentă, Curtea Constituţională a statuat că acest articol este în conformitate cu prevederile Constituţiei, invocând caracterul special al Legii nr. 51/1991".