Legea caselor: cine pierde şi cine câştigă

Statul trebuie să plătească despăgubiri în bani foştilor proprietari deposedaţi abuziv După 17 ani de procese interminabile, Camera Deputaţilor a luat o decizie fermă în privinţa

Statul trebuie să plătească despăgubiri în bani foştilor proprietari deposedaţi abuziv

După 17 ani de procese interminabile, Camera Deputaţilor a luat o decizie fermă în privinţa caselor naţionalizate.

Decizia deputaţilor de a stopa retrocedările în natură a imobilelor deja vândute de stat chiriaşilor a aprins spiritele în rândul proprietarilor deposedaţi abuziv în perioada 1945 - 1989, care ameninţă că se vor adresa CEDO.

În România, au fost vândute chiriaşilor aproximativ 100.000 de imobile naţionalizate, iar instanţele au pe rol aproape două milioane de dosare privind revendicări imobiliare.

De partea cealaltă, chiriaşii cumpărători susţin că au devenit proprietari cu respectarea legii şi invocă o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

De altfel, România este campioană şi la CEDO în ceea ce priveşte pierderea proceselor care au ca obiect dreptul de proprietate.

Chiriaşi, cumpărători de bună-credinţă

Chiriaşii consideră că despăgubirea în bani a foştilor proprietari este cea mai bună soluţie, având în vedere că în România s-a ajuns la ciudata situaţie în care chiriaşii şi foştii proprietari au contracte de vânzare-cumpărare pe acelaşi imobil.

În timp ce foştii proprietari arată cu degetul spre chiriaşii deveniţi proprietari prin cumpărarea imobilelor de la stat, aceştia din urmă nu se consideră cu nimic vinovaţi de situaţia creată. Chiriaşii resping acuzaţiile de rea-credinţă şi susţin că au cumpărat imobilele în baza Legii 112/1995 - care le-a dat acest drept atât timp cât foştii proprietari nu au notificat în timp autorităţile în vederea retrocedării.

Deputaţii au statuat ca foştii proprietari să primească de la stat bani în loc de case în cazul în care imobilele au fost deja vândute chiriaşilor.

Primul chiriaş român despăgubit de CEDO

Alexandrina Raicu este primul chiriaş român, care şi-a găsit dreptatea în 2003 la CEDO. Ea a cumpărat în 1997 un apartament în baza Legii 112, dar a pierdut imobilul în urma unui recurs în anulare promovat de procurorul general. Curtea de la Strasbourg a constatat că Alexandrinei Raicu i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil şi dreptul de proprietate şi a obligat statul român la restituirea în natură a bunului, sau în cazul în care restituirea este imposibilă, despăgubiri materiale în valoare de 35.000 de euro.

Judecata "care pe care"

O situaţie juridică dificilă se creează în momentul în care statul a vândut un imobil chiriaşului, iar fostul proprietar a câştigat casa în instanţă. În această situaţie se deschide un nou proces care are ca obiect compararea de titluri.

Astfel, deputaţii au decis că desfiinţarea în instanţă a titlului de proprietate trebuie urmat automat de despăgubiri "la preţul pieţei" de către stat, prin Ministerul Finanţelor. De asemenea, chiriaşii care rămân fără case au prioritate la locuinţe din fondul de stat.

"Statul a vândut ilegal casele"

Preşedintele Asociaţiei Proprietarilor Deposedaţi Abuziv, Maria Teodoru (foto), ne-a declarat ieri că se declară stupefiată de decizia Camerei Deputaţilor, în condiţiile în care statul ar fi vândut ilegal majoritatea caselor naţionalizate. Teodoru a acuzat că majoritatea imobilelor naţionalizate au fost vândute de stat, deşi acesta nu deţinea titlul de proprietate.

"Este ca şi cum ai vinde o casă pentru care nu ai acte", ne-a declarat Maria Teodoru. Ea susţine că prin decizia deputaţilor se încalcă dreptul la proprietate.

Valoarea de piaţă a imobilelor

Pentru ca beneficiarii retrocedărilor în discuţie să primească despăgubiri rezonabile, "evaluatorii ar trebui să ţină cont de valoarea de piaţă a imobilelor respective atunci când analizează acele proprietăţi". Această recomandare vine din partea fostului preşedinte al Asociaţiei Evaluatorilor din România (ANEVAR), Adrian Crivii.

El arată că un imobil poate fi evaluat după trei metode: costurile cu construirea clădirii, veniturile pe care le poate genera proprietatea şi/sau compararea cu preţurile actuale de piaţă ale unor imobile similare situate în aceeaşi zonă. (Dan Străuţ)

VIP-uri împroprietărite

Unul dintre cele mai mediatizate cazuri, în care proprietarii au pierdut în instanţă locuinţa, este cel al sediului SIE.

Anterior deciziei Curţii Supreme, serviciul secret a oferit urmaşilor familiei Sturdza trei milioane de euro pentru a renunţa la imobil, dar prinţul Şerban Dimitrie Sturdza susţinea că valoarea reală ar fi de 18-20 de milioane de euro. Preşedintele Traian Băsescu şi-a cumpărat de la primărie imobilul din strada Ştefan Mihăileanu, după ce a stat în chirie, în perioada 2002-2003, aproximativ jumătate de an.

Tranzacţia a fost cercetată de procurori, după ce mass-media a relevat mai multe nereguli în aplicarea Legii 112/1995, dar dosarul a fost soluţionat cu neînceperea urmăririi penale. Soţii Ion şi Margareta Costea, socrii preşedintelui PSD Mircea Geoană, şi-au cumpărat în baza Legii 112, cu 15.000 de dolari, în 2001, o vilă situată în cartierul Primăverii, chiar dacă pe rolul instanţelor exista un proces de retrocedare.

Fiul fostului ministru al industriilor, Răzvan Popescu, are probleme la tribunal cu apartamentul cumpărat în 1996, deoarece imobilul a fost revendicat din 1994 de proprietari care se aflau în litigiu cu primăria. O situaţie similară are şi Andrei Hrebenciuc, fiul deputatului PSD Viorel Hrebenciuc, a cărui casă este revendicată de foştii proprietari.

100.000 de case naţionalizate au fost vândute de stat chiriaşilor

Ceea ce a făcut Camera Deputaţilor este o aberaţie
Maria Teodoru, preşedintele Asociaţiei Proprietarilor Deposedaţi Abuziv