Legea afacerilor cu moartea

Acordul prezumat pune într‑un mare pericol viaţa celor săraci şi neinformaţi În România nu există date oficiale despre donarea de organe şi transplanturi. Nu se ştie câte

Acordul prezumat pune într‑un mare pericol viaţa celor săraci şi neinformaţi

În România nu există date oficiale despre donarea de organe şi transplanturi. Nu se ştie câte operaţii se fac, care e rata de supravieţuire, câte persoane sunt pe listele de aşteptare. În general, în acest domeniu atât de sensibil, publicul e ţinut în ceaţă.

Actualul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu (PNL) şi un fost ministru al Sănătăţii, Ovidiu Brânzan (PSD), sunt printre iniţiatorii unei legi criminale în domeniul transplantului. E vorba despre acordul prezumat în ceea ce priveşte donarea de organe.

Această lege a trecut de Senat, iar dacă e votată şi de Camera Deputaţilor, nimic n-o mai poate opri. Acordul prezumat constă în faptul că o persoană care în timpul vieţii "nu şi-a exprimat refuzul de a-şi dona organele" se consideră implicit că este de acord să le doneze după deces.

Problema cu această lege e că nu se referă la morţi, ci la vii. Adoptarea reglementării va pune în pericol mii de oameni. Traficul de organe va înflori, iar banii vor curge gârlă. Pentru cei bogaţi nu va mai fi o problemă să facă rost de ceea ce nu le mai funcţionează de la cei defavorizaţi. Brusc veţi observa că nu mai sunt cerşetori în intersecţii.

Da, exagerez, dar pericolul este real. Copiii abandonaţi, cerşetorii, cei fără locuinţă vor deveni ţinte ale vânătorilor de organe. Legea îi ajută. Ce poate opri un astfel de vânător, care lucrează mână în mână cu personal calificat dintr-un spital, să lase fără cunoştinţă un copil al străzii, care apoi e declarat rapid în moarte cerebrală şi lăsat fără organe.

N-am inventat cazul. S-a întâmplat în realitate. E adevărat că nu în România. Nu încă. Se face trafic de organe, dar Nicolăescu şi Brânzan nu se ocupă de această problemă, ei se ocupă cu promovarea unei legi care va uşura munca traficanţilor.

Şi-a pus cineva din Senat o întrebare simplă: cine şi ce o va putea opri pe o asistentă de la "Terapie Intensivă" să oprească oxigenul unui pacient fără familie, provocându-i moartea pentru o sumă cuprinsă între 10 şi 15.000 de euro?

Da, nu există gest mai plin de umanitate decât ca moartea unuia dintre noi să reprezinte salvarea unei altei vieţi. Dar, într-o ţară ca România cu un sistem medical prăbuşit, cu o justiţie putredă şi cu politicieni corupţi, acordul prezumat reprezintă o iniţiativă criminală care pune într-un mare pericol viaţa celor săraci, neinformaţi şi lipsiţi de apărare.