Lecţia "căpşunarilor"

>> Diaspora "produce", pe lângă voturi, sume importante de euro . Ce au făcut autorităţile de la Bucureşti în anul pe care ne pregătim să-l încheiem pentru românii plecaţi să

>> Diaspora "produce", pe lângă voturi, sume importante de euro .

Ce au făcut autorităţile de la Bucureşti în anul pe care ne pregătim să-l încheiem pentru românii plecaţi să muncească în străinătate?

Iată o întrebare la care eşti tentat să răspunzi pe nerăsuflate: "Nimic!". Nevoile sunt cele care i-au împins pe oameni să-şi lase copiii în ţară şi să plângă de dorul lor în noaptea de Crăciun. Aici aveau puţine şanse să ducă o viaţă mai bună.

Ce-i drept, puteau alege să rămână aproape de ai lor, iar de sărbători să trăiască aceleaşi neîmpliniri: facturi neplătite, daruri sărăcăcioase sub crenguţele de brad, cumpărate ieftin din piaţă, bani insuficienţi chiar şi pentru mâncare.

Românii care au ales drumul străinătăţii şi-au asumat această decizie. Copii rămaşi fără autoritatea părinţilor au fost luaţi de valurile vieţii. Iar unii dintre cei plecaţi la muncă n-au mai apucat să-şi vadă agoniseala, murind pe şantiere şi plantaţii.

Acesta este preţul plătit şi de alţi europeni pentru a scăpa de sărăcie. Şi italienii au suferit la fel, şi irlandezii, şi spaniolii...

Asta nu îndreptăţeşte însă pe nimeni să ia în uşor soarta conaţionalilor noştri, mânaţi de lipsuri pe alte meridiane. Cu atât mai puţin le putem îngădui aşa ceva liderilor politici, care au dibuit potenţialul electoral al emigranţilor. Şefii de partide, premierul şi preşedintele ştiu că diaspora "produce", pe lângă voturi, sume importante de euro.

România ocupă locul 10 în lume în ceea ce priveşte banii trimişi în ţară de emigranţi. În plus, o parte din românii aflaţi în Europa, America, Australia sau Noua Zeelandă visează să se întoarcă acasă, într-o bună zi. Cei reveniţi nu vor rămâne impasibili la ce îi înconjoară. Departe de ţară, au învăţat ce înseamnă serviciile de bună calitate, lucrul bine făcut şi chiar civilizaţia în trafic.

Experienţa lor este pentru România o şansă enormă de a progresa, de a reduce decalajele ce ne despart de lumea occidentală. Ca să nu mai aducem în discuţie componenta de lobby. Ungaria a ştiut să profite de aceasta, luându-ne-o cu un pas înainte. Iată numai câteva motive pentru care diaspora ar trebui să fie trecută la rubrica "priorităţi" pe agendele politicienilor.

În 2007 însă, nici preşedintele Traian Băsescu, nici guvernul nu a arătat interes pentru românii de dincolo de graniţe. Comunităţile româneşti au intrat în aria de preocupări a autorităţilor doar când s-a pus problema să adune voturi din străinătate. La referendumul pentru demiterea preşedintelui, Traian Băsescu şi-a amintit de "căpşunari".

După 19 mai a dat impresia că i-a uitat din cauza altor probleme "mai importante". Şeful statului şi-a reamintit de "căpşunari" abia la referendumul din noiembrie. Din păcate, astfel de "strategii" sunt specifice politicienilor noştri. Fără îndoială, ele ne vor costa pe termen lung.