Lacul Snagov şi Lacul Morii sunt în pericol

Rezervele noastre de apă sunt periclitate pe termen mediu şi lung, spune Daniela Simina Ştefan, de la APCPM Ca membru fondator al Asociaţiei pentru Prevenirea şi Combaterea Poluării

Rezervele noastre de apă sunt periclitate pe termen mediu şi lung, spune Daniela Simina Ştefan, de la APCPM

Ca membru fondator al Asociaţiei pentru Prevenirea şi Combaterea Poluării Mediului, Daniela Simina Ştefan se implică în proiecte care au ca scop monitorizarea calităţii apelor din lacuri şi încearcă să identifice metode simple şi eficiente de epurare a apelor uzate.

- Cum a luat naştere asociaţia dumneavoastră?

- Asociaţia pentru Prevenirea şi Combaterea Poluării Mediului a luat naştere în mai 2006, la iniţiativa unui grup de cadre didactice din cadrul UPB, biologi şi cercetători în domeniul protecţiei mediului. Personal, timp de doi ani, am participat la numeroase activităţi în domeniul protecţiei mediului, în cadrul unei organizaţii nonguvernamentale, lucru care mi-a plăcut foarte mult. Considerând că pot face mai mult pentru protecţia mediului, am pus bazele APCPM. În cadrul asociaţiei, alături de membrii permanenţi, avem şi voluntari care sunt elevi de liceu, şi studenţi din cadrul UPB. Vrem ca opinia publică să devină mai conştientă de drepturile, dar şi de obligaţiile pe care le are în ceea ce priveşte mediul. Intenţionăm să organizăm un centru în care elevii, începând din clasele primare şi până la cei de liceu, să urmeze cursuri de vară în acest domeniu. Vor avea contact direct cu natura şi o vor înţelege astfel mai bine. Dorim să participăm activ alături de autorităţi în vederea rezolvării problemelor de mediu cu care ne confruntăm.

- Vorbiţi-ne despre proiectul "Salvaţi Lacurile! - Eutrofizarea nu iartă!"

- Atât în activităţile de cercetare, cât şi în cadrul lucrărilor de diplomă ale studenţilor, am abordat adesea problema eutrofizării apelor de suprafaţă, monitorizând calitatea multor lacuri, dar şi a apelor subterane poluate cu nutrienţi, din Bucureşti şi din zonele limitrofe. Am constatat cu părere de rău că multe dintre lacurile pe care le-am monitorizat (Lacul Snagov, Lacul Morii, lacul din Parcul Carol şi din Parcul Tineretului, lacurile Colentina, lanţul de lacuri care alcătuiesc Dâmboviţa la suprafaţă) au probleme grave din cauza concentraţiilor ridicate de nutrienţi pe bază de azot şi fosfor, cantităţi mari de sulf.

- Ce înseamnă eutrofizarea lacurilor?

- Eutrofizarea lacurilor reprezintă procesul de îmbătrânire a lacului, îmbătrânire ce poate fi lentă sau foarte rapidă, atunci când lacul este poluat constant cu cantităţi semnificative de îngrăşăminte chimice. Semnele cele mai uşor de identificat ale îmbătrânirii sunt: apariţia unui strat de alge verzi la suprafaţă (care dă culoarea verzuie a lacului), creşterea depunerilor de nămol, mirosul greu de suportat, apariţia stufului pe margine (care micşorează suprafaţa lacului până devine o baltă). Trebuie să menţionăm că lacurile sunt în strânsă legătură cu râurile care izvorăsc din acestea şi cu depozitele de ape subterane. Alterarea calităţii lacurilor duce inevitabil la alterarea calităţii apelor naturale de suprafaţă şi subterane cu care acestea comunică. În urma cercetărilor, am decis că aceste rezultate negative trebuie popularizate. Fiecare dintre noi trebuie să înţeleagă că apele dulci sunt azi în pericol şi că ele trebuie protejate. Dacă apele devin eutrofe, atunci rezervele noastre de apă pe termen mediu şi lung sunt periclitate. Astfel a luat naştere proiectul: "Salvaţi Lacurile! - Eutrofizarea nu iartă!".

- Cât timp va dura proiectul?

- Proiectul a început în mai 2006, se desfăşoară pe o perioadă de cinci ani şi constă în monitorizarea, de două ori pe an, a calităţii a două lacuri, Lacul Snagov şi Lacul Morii. Programul include o etapă educativă care constă în publicarea unor broşuri cu grade diferite de dificultate pentru elevii din ciclul primar, gimnazial, liceal, dar şi pentru studenţii din facultăţile de specialitate, cu privire la calitatea apelor de suprafaţă, la monitorizarea lor, la sursele de poluare şi la măsurile ce trebuie luate pentru a stopa impurificarea cu nutrienţi. Tot în etapa educativă, vom susţine ore deschise în şcolile primare, în licee şi vom ţine cursuri pentru studenţii interesaţi, începând cu luna octombrie a acestui an. În etapa de cercetare căutăm soluţii pentru stoparea poluării cu nutrienţi şi pentru găsirea unor metode eficiente de epurare. Îmbunătăţirea calităţii lacurilor nu este o problemă uşoară, pentru că eutrofizarea e un proces complex, care implică modificarea unor lanţuri trofice, dezvoltarea excesivă a unor populaţii de microorganisme, plante şi animale.

În plus, orice intervenţie a omului poate avea consecinţe nebănuite. Un rol important trebuie să-l joace şi autorităţile care ar trebui să se implice pentru a stopa amploarea fenomenului de poluare, ţinând cont că, în cea mai mare parte, sursa de poluare, în cazul Lacului Snagov, o reprezintă apele menajere de la locuinţele care sunt în vecinătatea lacului.

- Ce realizări aţi avut până acum?

- Am publicat broşuri, care au fost distribuite gratuit în şcoli, am participat la Proiectul Şcoala Arborilor derulat în cadrul Şcolii 79, din sectorul 4, prin ore deschise cu scop educativ în ceea ce priveşte protejarea pădurilor şi a spaţiilor verzi. În perioada 1 aprilie - 1 iunie 2007 am realizat un sondaj de opinie în 37 de localităţi din cinci judeţe: Vâlcea, Argeş, Brăila, Galaţi şi Ialomiţa cu scopul de a identifica modul în care se face alimentarea cu apă în localităţile respective, dacă există canalizare, dacă se face colectarea centralizată a gunoiului, dacă există gropi de gunoi amenajate cu privire la administrarea pesticidelor, dacă se face colectarea diferenţiată a gunoiului menajer.

- În ce alte proiecte este implicată asociaţia?

- În această vară am început proiectul de monitorizare a biodiversităţii în Subcarpaţii Getici, zona Câmpulung Muscel. Chiar dacă nu este vorba despre o zonă protejată, noi intenţionăm să cunoaştem biodiversitatea locurilor în vederea identificării efectelor încălzirii globale asupra florei şi faunei. Este un proiect derulat pe perioadă nedeterminată.

Profesor de chimie, iubitor de natură

Daniela Simina Ştefan este de profesie inginer chimist şi, de opt ani, cadru didactic la Universitatea Politehnica Bucureşti (UPB), Catedra Tehnologia Substanţelor Anorganice şi Protecţia Mediului. În cadrul UPB a organizat laboratoarele: Protecţia Calităţii Solurilor, Tratarea, Epurarea Apelor Subterane, Chimia şi Biochimia Mediului. Daniela Ştefan predă cursurile de Chimia şi Biochimia Mediului. Şi-a susţinut doctoratul în domeniul epurării apelor uzate cu conţinut de ioni metalici pe materiale neconvenţionale de tip deşeuri celulozice.