LUMEA SUB LUPA - Bush si Ialta

Desi au trecut mai mult de 10 zile de cand presedintele Bush a infierat, la Riga, intelegerea perfectata la Ialta, in februarie 1945, ca fiind "una din cele mai mari greseli ale istoriei", unda de soc

Desi au trecut mai mult de 10 zile de cand presedintele Bush a infierat, la Riga, intelegerea perfectata la Ialta, in februarie 1945, ca fiind "una din cele mai mari greseli ale istoriei", unda de soc provocata de aceasta declaratie, departe de a slabi, dimpotriva, pare a se amplifica. Ea se face neasteptat de puternic simtita in America, unde a reaprins o mai veche polemica intre republicanii conservatori si democratii liberali, despre care aflam intr-o "Scrisoare din Washington" a ziaristei Elisabeth Bumiller, de la International Herald Tribune. Potrivit conservatorilor, la Ialta, muribundul Roosevelt, exponent al democratiei liberale, nu a facut altceva, secundat de Churchill, decat sa inmaneze pe tava, pentru jumatate de secol, Europa rasariteana lui Stalin, in vreme ce democratii liberali sustin ca, oricum, Armata Rosie controla o buna parte a continentului si ca intelegerea din Crimeea nu a facut decat sa consfinteasca aceasta realitate. Analistul conservator Pat Buchanan l-a elogiat pe Bush pentru ca a spus "teribilul adevar" despre "monstruozitatea de la Ialta". La randul sau, istoricul John Lewis Gaddis, apropiat cercurilor democrat-liberale, a estimat ca "si daca reuniunea de la Ialta nu ar fi avut loc, impartirea Europei in sfere de influenta tot s-ar fi produs". Care e adevarul? Puteau sau nu sa fie evitate consecintele Ialtei? Presedintele Bush s-a mai referit in trecut la urmarile nefaste ale conferintei din Crimeea. In iunie 2001, la Varsovia, a declarat ca "Ialta nu a ratificat o impartire fireasca (a continentului - n.r.), ci a scindat in doua o civilizatie vie"; in noiembrie 2002 a afirmat, in Lituania, ca "nu vor mai exista niciodata intelegeri ca acelea de la MUnchen si Ialta"; in mai 2003 a sustinut, la Cracovia, ca "Europa trebuie in fine, sa se debaraseze de mostenirea amara a Ialtei"; iar in februarie a.c. a recunoscut, la Bruxelles, ca "asa-numita stabilitate de la Ialta a fost o sursa permanenta de injustitie si teama". Ceea ce a distins cuvantarea de la Riga, din 7 mai, a fost categorica asertiune ca la Ialta s-a mers pe urmele "traditiei injuste" a pactului Molotov-Ribbentrop, din 1939, care a prefatat inceputul razboiului, si a atitudinii impaciuitoriste de la MUnchen, din 1938, a Marii Britanii si Frantei fata de Hitler, care a deschis calea disparitiei Cehoslovaciei ca stat.Ce a determinat acest accent nou in pozitiile cunoscute ale lui Bush? O oficialitate a Casei Albe, care a tinut sa-si pastreze anonimatul, afirma ca presedintele a dorit sa dea de inteles lui Putin, cu care urma sa se intalneasca a doua zi la Moscova, ca ar trebui sa-si ceara scuze pentru pactul Molotov-Ribbentrop. Facandu-si autocritica in numele Americii, a crezut ca Putin ii va urma exemplul. Dupa cum se vede insa, asteptarile i-au fost inselate...