Kosovo, muniţie în bătălia electorală

>> Politicienii români s-au încins odată cu declararea independenţei Kosovo. Partidele au înfierat UDMR, singura formaţiune care a cerut recunoaşterea noului "stat". România nu

>> Politicienii români s-au încins odată cu declararea independenţei Kosovo. Partidele au înfierat UDMR, singura formaţiune care a cerut recunoaşterea noului "stat".

România nu recunoaşte independenţa provinciei Kosovo, după cum se stipulează din declaraţiile preşedinţiei, parlamentului şi guvernului. Ieri, liderii politici de la Bucureşti au ieşit cu declaraţii inflamante, încercând să câştige cât mai mult capital electoral.

UDMR s-a grăbit să spună că România trebuie să recunoască autonomia Kosovo. Partidele s-au întrecut în declaraţii prin care au arătat cu degetul spre partidul lui Marko Bela.

În a doua parte a zilei, preşedintele Traian Băsescu a chemat partidele la Cotroceni pentru consultări. Formaţiunile parlamentare româneşti, cu excepţia UDMR, resping, recunoaşterea independenţei provinciei Kosovo. Politicienii de la Bucureşti se aşteaptă ca separatiştii maghiari din România să se folosească de acest precedent pentru a forţa impunerea unui regim de autoguvernare aşa-numitului Ţinut Secuiesc.

Un al doilea Kosovo în România?

De altfel, reprezentanţii comunităţii maghiare s-au grăbit să confirme temerile liderilor partidelor, inducând deja o stare de tensiune pe scena politică. Şeful UDMR, Marko Bela, a cerut în mod oficial guvernului în care Uniunea deţine portofolii să recunoască rapid independenţa Kosovo.

O poziţie explicită a avut-o senatorul de Harghita Sogor Csaba, care a declarat că în Ardeal ar putea fi un al doilea Kosovo în cazul în care statul român nu va respecta drepturile minorităţii maghiare. "Trebuie să înţelegeţi că este o mare diferenţă între autonomie şi independenţă.

Sigur, independenţa Kosovo este un model şi pentru noi, deşi maghiarii din România l-ar prefera pe cel finlandez, cu două limbi oficiale şi reprezentare proprie pentru minorităţi. Vrem autonomie teritorială pentru zonele locuite preponderent de maghiari, respectiv pentru Ţinutul Secuiesc, şi autonomie culturală pentru toţi maghiarii care trăiesc în România", a spus parlamentarul UDMR, citat de Mediafax.

PSD, împotriva UDMR

Poziţiile exprimate de maghiari i-au inflamat pe reprezentanţii celorlalte formaţiuni, care au cerut excluderea Uniunii din Executiv. Social-democratul Şerban Nicolae i-a solicitat "în mod imperativ" procurorului general Laura Codruţa Kovesi să se sesizeze din oficiu cu privire la declaraţiile lui Sogor Csaba.

Mircea Geoană, liderul pesediştilor, a avut o reacţie dură la adresa partidului condus de Marko Bela. "Este inacceptabil ca un partid aflat la guvernare (UDMR - n.r.) să propovăduiască în mod deschis şi să invoce precedentul creat de declararea independenţei provinciei Kosovo. Este inacceptabil politic şi legal", a spus Geoană.

Liderul PIN, Cozmin Guşă, a cerut, la rândul său, retragerea din parlament a Legii statutului minorităţilor naţionale, care acordă privilegii importante maghiarilor din România.

Mai marele democraţilor, Emil Boc, a declarat că România nu trebuie să recunoască independenţa Kosovo şi i-a cerut premierului Călin Popescu Tăriceanu să soluţioneze poziţia oscilantă a UDMR pe această temă. "PDL consideră că România nu trebuie să recunoască independenţa Kosovo. PDL respinge orice formă de separatism teritorial, orice formă de segregare pe criterii etnice. România este un model pentru respectarea drepturilor minorităţilor naţionale", a precizat şeful PD-L.

"Nu vom recunoaşte independenţa Kosovo"

Preşedintele a declarat ieri, după întâlnirea cu partidele parlamentare, că România nu va recunoaşte independenţa Kosovo, poziţie pe care nu şi-a schimbat-o din 2005. Şeful statului a enumerat motivele pentru care România nu recunoaşte independenţa provinciei albaneze: Priştina şi Belgradul nu au ajuns la o soluţie comună care să favorizeze ambele părţi, declararea independenţei nu are la bază o rezoluţie a Consiliului de Securitate ONU care să reglementeze declaraţia de independenţă, acordarea de drepturi colective minorităţilor, nerespectarea integrităţii teritoriale, a inviolabilităţii frontierelor şi a suveranităţii Serbiei.

"România nu va fi afectată sub nicio formă de evenimentele din Serbia", a declarat preşedintele, precizând că suntem ţară membră NATO şi UE, situaţie care garantează integritatea statului român şi siguranţa cetăţenilor. Preşedintele Traian Băsescu a precizat că toate partidele româneşti au fost de acord cu situaţia din Kosovo şi nu poate constitui un precedent nu numai pentru România, dar şi pentru Europa.

El a spus că situaţia minorităţii maghiare din România, care este reprezentată în administraţia locală şi centrală şi beneficiază de uzul limbii materne în şcoli şi în justiţie, nu se poate compara cu situaţia albanezilor din Kosovo, care au fost atacaţi cu tancurile.

Totuşi, Băsescu a făcut un apel către toate forţele politice şi către presă pentru a nu introduce un discurs naţionalist extremist care nu are legătură cu realităţile româneşti. Şeful statului a precizat, într-o emisiune televizată, că "interesul naţional nu are preţ", referindu-se la nerecunoaşterea de către România a independenţei Kosovo.

Potrivit lui Băsescu, chiar dacă ţara noastră se află într-o alianţă, acest lucru nu înseamnă că România nu poate avea păreri diferite de cele ale partenerilor săi. (Pagini realizate de: Oana Iuraşcu, Bogdan Costache şi George Rădulescu)

UDMR s-a opus în parlament
Parlamentul a adoptat, ieri-seară, declaraţia privind nerecunoaşterea independenţei provinciei Kosovo, cu 357 de voturi "pentru" şi 27 "împotrivă". Reprezentanţii UDMR au votat "împotrivă".

Citiţi în paginile 9-11 reacţiile internaţionale. Unitatea Europei afectată de Kosovo, sârbii cer ajutor Rusiei, iar spiritele dintre China şi Taiwan se aprind de la precedentul kosovar.

>> Vor fi încurajate tendinţele secesioniste

Conf. univ. dr. Florin Muller,

"Evenimentele de la Priştina vor avea, cu siguranţă, un efect asupra întregului spaţiu central şi est-european. În primul rând vor fi încurajate tendinţele autonomiste, secesioniste. Argumentele mişcărilor care sprijină astfel de acţiuni secesioniste mi se par absolut lipsite de consistenţă. Argumentul că prin ocuparea unui spaţiu de către o minoritate s-ar impune, pe cale de consecinţă, declararea independenţei acelui spaţiu,

autonomizarea acelui spaţiu în raport cu statul naţional este caduc. Aceasta pentru că suveranitatea asupra unui teritoriu se judecă în raport cu întreaga populaţie a statului respectiv. Mai explicit: eu, ca un cetăţean al municipiului Bucureşti, am acelaşi drept de suveranitate asupra teritoriilor judeţelor Harghita şi Covasna ca şi asupra teritoriilor judeţelor Bacău şi Iaşi. Cetăţenii din judeţele respective au, la rândul lor, aceleaşi drepturi ca şi mine în raport cu municipiul Bucureşti. Cel care este cetăţean al României nu este numai un cetăţean al judeţului, al localităţii sau al enclavei sale etnice.

El este cetăţean al statului naţional în ansamblul său, cum de altfel majoritatea are drept de suveranitatea şi asupra altor teritorii decât a acelora pe care locuieşte în mod obişnuit. Efectul direct al proclamării independenţei Kosovo va fi, prin urmare, radicalizarea mişcărilor secesioniste, nu numai în spaţiul est-european, dar şi în spaţiul occidental. În acest ultim spaţiu, problema construcţiei naţionale părea a fi rezolvată, chiar la nivelul perioadei interbelice. Iată, însă, că principiul autonomiei naţionale este rediscutat la o distanţă de peste 50 de ani.

>> UE să demonstreze că este un jucător global!

Prof. univ. dr. Vasile Puşcaş,

"Evenimentele din Kosovo arată că sistemul internaţional - ONU şi Uniunea Europeană, în special - se află într-o profundă criză, negăsind o formă de exprimare coerentă. Maniera în care se discută criza kosovară aminteşte de întâmplările din perioada 1935-1939, când s-a produs nu numai o degradare a relaţiilor dintre instituţiile internaţionale, dar şi dintre state, făcându-se loc agresiunilor şi conflictelor. Este de reţinut şi faptul că în secolul XX s-au încercat formule de a redesena frontiere pe baze etnice şi s-a văzut că acestea sunt cauzatoare de conflicte.

Este foarte curios că se recurge la o formulă de acest gen, la începutul secolului XXI. Temerile unui intelectual ardelean ar veni din slaba capacitate a instituţiilor sistemului internaţional, corelată cu diminuarea capacităţii de operare, şi internă, şi internaţională, a propriului stat. Fukuiama spunea că aici se arată statele slabe care, la un moment dat, pot fi şi victime, şi generatoare de crize.

Ceea ce am văzut în rândurile studenţimii este o stare de spirit agitată, nu numai la maghiari, ci în general la nivelul Clujului. Intensitatea acestei îngrijorări este explicabilă întrucât accesul la informaţie este aproape concomitent cu evenimentul. O soluţie pentru aplanarea eventualelor noi conflicte ar fi să nu se abandoneze rolul instituţiilor internaţionale, în special cel al Consilului de Securitate al ONU.

>> Statul român exercită un control efectiv, inclusiv militar, asupra Ţinutului Secuiesc

Gusztav Molnar,

"Cred că independenţa provinciei Kosovo poate constitui un precedent la nivelul Uniunii Europene, în sensul că unele mişcări mai vechi de secesiune ar putea să prindă avânt. Dar precedentul nu constituie declararea independenţei în sine, ci faptul că s-a ajuns la ea fără consens, adică fără consimţământul celeilalte părţi interesate.

Dar mai este o condiţie necesară pentru ca independenţa provinciei Kosovo să poată constitui un precedent - <> , adică statul în drept, să nu exercite un control efectiv asupra teritoriului în chestiune. Clasa politică românească nu ar trebui să privească cu oroare acest spectacol. Statul român exercită un control efectiv - din toate punctele de vedere şi, în primul rând, din punct de vedere militar - asupra <<&#537;inutului Secuiesc>> .

Şi asta va rămâne aşa cât va dăinui acest stat. Dar din punct de vedere demografic nu deţine <> . Este clar că românii nu mai au forţa demografică necesară să devină vreodată majoritari în secuime. Şi acest lucru va avea consecinţe politice inevitabile. Ar fi bine ca opinia publică din România şi partidele politice româneşti să se obişnuiască cu ideea unei autonomii teritoriale reale pentru <<Ţinutul Secuiesc>> dacă nu vor să aibă un focar de tensiune permanent în inima ţării."