Kilowaţi din vânt şi soare

Ministerul Mediului încearcă să convingă investitorii de potenţialul României în domeniul energiei regenerabile "În Dobrogea şi Podişul Central Moldovenesc, vântul bate peste pragul

Ministerul Mediului încearcă să convingă investitorii de potenţialul României în domeniul energiei regenerabile

"În Dobrogea şi Podişul Central Moldovenesc, vântul bate peste pragul de patru m/s. În România, cantitatea medie de energie provenită din radiaţia solară incidentă în plan orizontal este de circa 1.100 kWh/mp-an. În prezent nu există nicio facilitate care să încurajeze investiţiile în producţia de energie din surse regenerabile". Aşa arată, în linii mari, încă un potenţial neexploatat al României - energia verde.

Ministrul mediului, Korodi Attila, a prezentat ieri, "în premieră, date privind potenţialul României în domeniul energiilor regenerabile (energii verzi)". Datele prezentate ieri sunt mai degrabă un tablou asupra a ceea ce s-ar putea face şi ar fi de dorit să se facă.

"Pe baza evaluării şi interpretării datelor înregistrate, rezultă că în România se pot amplasa instalaţii eoliene cu o putere totală de până la 14.000 MW, ceea ce înseamnă un aport de energie electrică de aproape 23.000 GWh/an", spune ministrul, prezentând harta eoliană a României.

Sau, citind harta solară, arată că, "dacă am exploata la maximum întregul potenţial solar din ţara noastră, am putea substitui în această formă aproximativ 50% din volumul de apă caldă menajeră sau 15% din cota de energie termică pentru încălzirea curentă. Mai aflăm că, "în momentul de faţă, potenţialul hidroenergetic al României este exploatat în proporţie de doar 48%". Sau că "am putea acoperi 89% din căldura necesară încălzirii locuinţelor şi prepararea hranei, în mediul rural, numai prin consumul de reziduuri şi deşeuri vegetale".

Într-un asemenea cadru generos, ţintele anunţate - 33 la sută din energia consumată pe teritoriul României să provină din surse regenerabile până în 2010, 38%, până în 2020 - nu par hazardate. Perspectiva se schimbă însă când trecem la lucruri concrete:

"În prezent, nu există nicio facilitate pentru persoanele fizice care sunt dispuse să facă asemenea investiţii", spune ministrul. Singurele avantaje le au persoanele juridice - care pot primi jumătate din valoarea investiţiei iniţiale prin Administraţia Fondului de Mediu - şi autorităţile locale, cărora le finanţăm până la 60 la sută din valoarea proiectului. Dar, până acum, aflăm că AFM a "aprobat un proiect de microhidrocentrală şi patru proiecte pe biomasă, având deja în finanţare alte patru proiecte pe biomasă. Alte 14 aplicaţii sunt în curs de analiză la AFM, dintre care cinci pentru energie eoliană".

Un certificat verde, 40 de euro

O adiere, eventual o rază de pragmatism ar mai putea veni în acest moment de la piaţa certificatelor verzi.
Producătorii de energie "verde" primesc de la Transelectrica pentru fiecare MWh livrat în reţea câte un certificat verde, pe care îl pot vinde la bursa de profil administrată de OPCOM. Acesta este un câştig suplimentar, întrucât, separat, ei înregistrează venituri din vânzarea energiei.

Preţul minim impus al unui astfel de certificat este de 24 de euro, iar cel maxim, de 42 de euro. Furnizorii de electricitate sunt obligaţi să cumpere o anumită cotă de certificate verzi, în caz contrar suportând penalităţi.

Pentru anul 2006, România şi-a asumat în faţa Comisiei Europene o producţie minimă de energie verde reprezentând 2,22% din consumul intern de energie electrică, însă, din cauză că această obligaţie nu putea fi îndeplinită, în prima parte a lunii decembrie 2006, ANRE a diminuat cota la 2,38%, din cota iniţială de 2,22%. Astfel, producţia obligatorie de energie verde a scăzut de la circa un milion de MWh la 23.000 MWh.

Pentru anul în curs, cota obligatorie este 3,74% din energia electrică furnizată de fiecare furnizor consumatorilor finali.