"Justiţia a fost tot timpul folosită"

Ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu, crede că reforma clasei politice trebuie să vină din schimbarea atitudinii faţă de cetăţean Ministrul justiţiei susţine că nu se pune problema

Ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu, crede că reforma clasei politice trebuie să vină din schimbarea atitudinii faţă de cetăţean

Ministrul justiţiei susţine că nu se pune problema activării clauzei de salvgardare şi cataloghează zvonul existenţei unui raport negativ al UE drept rodul iresponsabilităţii unor politicieni. El admite că există suspiciuni în ceea ce priveşte influenţa politicului asupra justiţiei şi asta pentru că multă vreme în România justiţia a fost folosită. Chiuariu susţine că nu a comentat episodul cu "ţiganca împuţită" pentru a nu se ajunge la situaţia ca fapta preşedintelui Băsescu să fie comentată politic.

- Domnule Tudor Chiuariu, cum aţi găsit ministerul după plecarea Monicăi Macovei?

Vraişte, ca să fiu foarte direct. Multe posturi vacante, inclusiv de conducere, multe numiri interimare. Am scos posturile la concurs. Personalul s-a plâns de activitatea administrativă nesatisfăcătoare, în special în ceea ce priveşte partea economico-financiară, de achiziţii şi de investiţii. Am transparentizat licitaţiile publice. Nici în privinţa respectării legii, lucrurile nu stăteau mai bine. Unele numiri făcute de fostul ministru erau ilegale, iar în urma altor acţiuni, cum ar fi refuzul de a numi în funcţie notari publici, Ministerul Justiţiei a fost dat în judecată şi a pierdut.

- Care sunt relaţiile dumneavoastră în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării? Cum colaboraţi cu ceilalţi embri ai CSAT?

Foarte bine. Dar ştiu că sunt nou în această echipă şi că mai sunt multe de învăţat.

- Cum credeţi că veţi colabora cu preşedintele Traian Băsescu, când dumneavoastră chiar i-aţi cerut demisia în campania pentru referendum?

Colaborarea mea cu preşedintele Băsescu va fi cea prevăzută de Constituţie şi de lege. Eu fac parte dintr-o altă generaţie, din generaţia care a învăţat că, atunci când ai primit un job, nu poţi să-ţi baţi joc de jobul pe care l-ai primit. Eu voi pune întotdeauna interesele justiţiei mai presus de interesele politice sau de grup. Dacă şi domnul preşedinte va face acelaşi lucru, vom avea o colaborare normală. În timpul campaniei pentru referendum, eu am spus că preşedintele ar face bine să-şi ţină promisiunea, aceea de a demisiona. Cred că viaţa noastră politică ar fi mai salubră şi oamenii politici ar fi mai respectaţi, dacă între vorbele şi faptele oamenilor politici nu ar exista o distanţă atât de mare. Asta e adevărata reformă a clasei politice şi ea nu poate fi făcută prin adoptarea de legi. Reforma clasei politice trebuie să vină din schimbarea atitudinii faţă de cetăţean. Eu voi face ceea ce am spus că voi face.

- Unele voci spun că aţi fi făcut un pas înapoi în revocarea procurorului-şef din cadrul DNA, Doru Ţuluş. Credeţi că era cazul să fi făcut propunerea de revocare?

Am spus că nu vreau să amestec politica cu justiţia. Nu vreau să existe nicio suspiciune asupra motivelor unei măsuri sau alteia. De aceea am cerut CSM să efectueze un control, care să ne arate mai exact care este eficienţa structurii în cauză. Vreau să avem o evaluare reală, obiectivă a rezultatelor luptei anticorupţie şi să înlăturăm imaginile false cu luptători pe cai albi.

"Băsescu nu se comportă ca un preşedinte din UE"

- În cazul tâlhăriei unui jurnalist de către preşedintele României, nu aţi exprimat niciun punct de vedere oficial, deşi sunteţi "mai-marele" justiţiei române. Nu v-a interesat subiectul?

Cred cu tărie în independenţa justiţiei, de aceea mă abţin să comentez hotărâri judecătoreşti, dosare în curs de soluţionare sau fapte care pot constitui infracţiuni. Dacă aş fi avut o intervenţie publică şi un procuror s-ar fi sesizat, s-ar fi spus imediat: ministrul liberal al justiţiei a dat dispoziţie să fie cercetat preşedintele PD. Iar fapta ar fi fost comentată din punct de vedere politic şi am fi pierdut o parte din gravitatea şi semnificaţia ei mai profundă. Pe de altă parte, cred că reacţia societăţii civile şi a instituţiilor antidiscriminare a fost una energică. Paradoxal, în ziua în care domnul Băsescu era validat de majoritatea celor care s-au prezentat la referendum, domnia sa a dovedit tocmai ceea ce suspendarea a urmărit să arate: domnul Băsescu nu se poate comporta ca un preşedinte al unui stat membru al Uniunii Europene. Din punctul de vedere al cetăţeanului Tudor Chiuariu, îmi voi exprima opinia prin vot, la alegerile prezidenţiale din 2009.

- Cum vedeţi atribuţiile autorităţii naţionale de interceptare? Era necesară o asemenea structură?

O autoritate care să gestioneze interceptările comunicaţiilor este necesară. În special pentru a înlătura suspiciunile că astfel de interceptări au loc ilegal. Lucrul pentru care eu am insistat în mod deosebit este separarea între structura care efectuează interceptări în cazul ameninţărilor la siguranţa naţională şi structura care efectuează interceptări în cauzele penale care nu au nicio legătură cu securitatea, cum sunt cele de corupţie, de exemplu. Astfel am înlătura suspiciunea că înregistrările sunt folosite în alte scopuri, de exemplu, ca un instrument în lupta politică.

Contestare a constituţionalităţii schimbată

- Cum interpretaţi numărul mare de dosare suspendate, ca urmare a constatării unor vicii de neconstituţionalitate? Greşesc procurorii, este vina judecătorilor? Avem o legislaţie ambiguă?

Aceasta e într-adevăr o problemă şi mă gândesc foarte serios la schimbarea modalităţii de contestare a constituţionalităţii. Trebuie revăzute şi condiţiile în care excepţia de constituţionalitate poate fi invocată, şi durata procedurii în faţa Curţii Constituţionale. Din punctul de vedere al acuzării, e inacceptabil ca hotărârile în cazuri importante de corupţie să întârzie din cauza unor proceduri care se pot dovedi doar tertipuri pentru tergiversarea cauzei. Din punctul de vedere al celui acuzat, procesul trebuie să se desfăşoare într-un termen rezonabil.

Vreau să avem o evaluare reală, obiectivă a rezultatelor luptei anticorupţie şi să înlăturăm imaginile false cu luptători pe cai albi.
Tudor Chiuariu

"Politicieni iresponsabili din PD şi PSD nu ştiu ce vorbesc"

- În luna iulie se va prezenta un raport al Comisiei Europene cu privire la România. Vă asumaţi şi dumneavoastră responsabilitatea unui eventual eşec?

Raportul Comisiei Europene va fi pozitiv. Misiunea experţilor care a vizitat România la sfârşitul lunii aprilie a constatat progrese pe toate cele patru domenii monitorizate. Aşadar, nu va fi un eşec. Văd însă că discuţia aceasta, care ar trebui să rămână una tehnică, devine una politică, cu ajutorul unor politicieni iresponsabili din PD şi PSD, care cred că un eventual eşec mi s-ar putea imputa numai mie sau numai doamnei Macovei. Sunt politicieni cu o viziune îngustă, demagogii noştri de serviciu, oportunişti care de cele mai multe ori nu ştiu despre ce vorbesc.

- Aţi cerut date din dosare?

Nu şi nici nu o voi face vreodată.

- Credeţi că politicul are vreo influenţă asupra justiţiei?

Există această suspiciune. Şi asta pentru că multă vreme în România justiţia a fost folosită. Într-o primă fază, pentru a nu face ceva, adică a nu cerceta anumite persoane. Mai nou, avem bănuiala că pentru a face ceva, adică a investiga anumite persoane. Trebuie să se ajungă la o situaţie de normalitate, în care magistraţii să acţioneze într-adevăr independent, fără a servi vreunui interes politic.

- Care sunt priorităţile dumneavoastră în înfăptuirea reformei justiţiei în perioada următoare?

Voi ataca punctele critice ale sistemului: scurtarea duratei proceselor, deblocarea dosarelor, finalizarea dosarelor de mare corupţie, ocuparea posturilor vacante, specializarea procurorilor şi judecătorilor, asistenţa juridică gratuită.

- Ministrul justiţiei dispune de un corp de inspectori judiciari. În ce măsură atribuţiile acestora de control se suprapun peste cele ale CSM?

Ministerul Justiţiei are un corp de control care verifică exclusiv activitatea din minister şi din instituţiile aflate în subordine. Nu are nicio atribuţie privind controlul activităţii procurorilor şi judecătorilor şi de aceea nu se suprapune cu activitatea inspecţiei CSM. Dar aţi atins o problemă foarte importantă. Nu vom avea niciodată o justiţie eficientă fără o inspecţie judiciară puternică. Pentru că magistraţii se bucură astăzi de multe drepturi, dar trebuie să ne asigurăm că îşi îndeplinesc şi obligaţiile.

Scandalul revocării lui Ţuluş, bila neagră a lui Chiuariu

Tudor Chiuariu a fost numit în funcţia de ministru al justiţiei la începutul lunii aprilie, după înlăturarea PD de la guvernare. În vârstă de doar 31 de ani, noului ministru i s-a reproşat lipsa de experienţă.

În plus, Chiuariu este contestat pentru apropierea cu liberalul ieşean Relu Fenechiu, pe care l-a reprezentat în calitate de avocat timp de aproape patru ani. De altfel, ascensiunea lui Tudor Chiuariu este pusă pe seama lui Fenechiu. Înainte de a fi numit la cârma Ministerului Justiţiei, Chiuariu a fost şeful Departamentului Antifraudă din subordinea guvernului. Numirea lui Chiuariu la Justiţie a dus şi la un scandal de proporţii, după ce a cerut intempestiv demisia procurorului-şef din cadrul DNA, Doru Ţuluş. "Episodul" s-a soldat şi cu retragerea invitaţiei adresate de Chiuariu de către Institutul Naţional al Magistraturii la Ziua Europei.