Justitia vrea sa faca in Romania doua politii paralele

Un proiect de lege initiat de Ministerul Justitiei si aflat, de saptamana trecuta, in dezbaterea Guvernului, risca sa duca la paralizarea si chiar desfiintarea Politiei Nationale. Potrivit proiectului

Un proiect de lege initiat de Ministerul Justitiei si aflat, de saptamana trecuta, in dezbaterea Guvernului, risca sa duca la paralizarea si chiar desfiintarea Politiei Nationale. Potrivit proiectului de lege privind organizarea si functionarea politiei judiciare, in Romania vor exista doua structuri paralele de politie. O evaluare a IGP arata ca 80 la suta din cei peste 40 de mii de politisti incadrati in structurile sale ar urma sa treaca in cadrul Parchetelor, sub stricta si directa autoritate a procurorilor. Practic, odata cu intrarea in vigoare a acestei legi, in cadrul IGP nu vor ramane decat agentii de circulatie, cei de la ordine publica si cei din personalul administrativ. Incepand cu 1 ianuarie 2005, politistii care au dreptul si obligatia de a constata infractiuni, a strange date in vederea inceperii urmaririi penale si de cercetare penala se vor transfera, cu arme si bagaje, in cadrul Politiei judiciare de la Parchet. Totul a pornit, se pare, de la o confuzie privind atributiile Politiei judiciare care trebuie exercitate strict sub controlul si supravegherea procurorului, potrivit Constitutiei si Codului de Procedura Penala si lucratorii abilitati de lege sa exercite aceste atributii. Potrivit art. 1, al. 1 al proiectului de lege sus-amintit, Politia judiciara se organizeaza in cadrul Parchetelor de pe langa instantele judecatoresti si functioneaza sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. In articolul urmator, se arata ca "Politia judiciara este constituita din ofiteri si agenti specializati in efectuarea activitatilor de constatare a infractiunilor, in efectuarea actelor premergatoare in vederea inceperii urmaririi penale si in efectuarea activitatilor de cercetare penala. Organizate in cadrul Parchetelor de pe langa instantele judecatoresti, sectiile, serviciile si birourile de Politie judiciara vor fi conduse de ofiteri-sefi, numiti prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Acelasi procuror va numi, elibera din functie si promova agentii si ofiterii de Politie judiciara, atributiile ministrului Administratiei si Internelor in acest domeniu fiind preluate de procurorul general. In Capitolul V - Dispozitii tranzitorii si finale, al proiectului legislativ, se arata ca legea se va aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2005. Din acea zi, ofiterii si agentii de politie judiciara in functie se transfera, la cerere, de la MAI la Parchete, prin ordin al procurorului general. Numarul acestora va fi stabilit prin hotarare a Guvernului. Odata cu politistii transferati, la parchete vor trece si bunurile mobile ale MAI, necesare desfasurarii activitatii, pe baza protocoalelor de predare-primire. Motivele prezentate de initiatorul acestui proiect de lege menit sa arunce in haos intreaga activitate a Politiei Nationale, Rodica Stanoiu, au fost combatute de o serie de specialisti ai MAI, in incercarea de a bloca adoptarea actului normativ. Un prim argument folosit de sustinatorul proiectului este invocarea modelului Politiei judiciare, care functioneaza, de la 1 septembrie 2002, in cadrul PNA. Trebuie, insa, stiut ca politistii din aceasta structura sunt detasati. Ei sunt numiti pe o perioada de sase ani, fara a inceta sa aiba calitatea prevazuta de Statutul Politistului, si fac parte, in continuare, din MAI. Mutarea definitiva, prin transfer, la Politia judiciara din Parchete ar duce la pierderea calitatii de politist, asa cum este prevazuta de statutul aprobat prin Legea nr. 360/2002. Initiatorul proiectului a mai invocat, in expunerea de motive, dispozitiile noului Cod de Procedura Penala privind infiintarea Politiei judiciare si subordonarea functionala a acesteia fata de procuror. Acelasi Cod arata insa ca Politia judiciara, a carei activitate este controlata nemijlocit de procuror, este formata din lucratori ai Ministerului de Interne. Noile prevederi constitutionale, potrivit carora "Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a Politiei judiciare, in conditiile legii", sunt si ele invocate in vederea transferarii Politiei judiciare la Parchet. Este insa vorba de o eroare, atat Codul de Procedura Penala, cat si Constitutia avand in vedere activitatea Politiei judiciare, si nu lucratorii care fac parte din aceasta. Nu in ultimul rand trebuie stiut ca in tari precum Franta, Germania, Austria, Marea Britanie, Spania sau Italia Politia judiciara face parte din Ministerul de Interne. In concluzie, dincolo de argumentele Ministerului Justitiei, care pot fi sau nu credibile, sigur este efectul naucitor pe care l-ar avea crearea a doua structuri de politie, cu competente paralele. Dincolo de confuziile victimelor infractorilor, care nu vor mai sti cui sa se adreseze, mutarea Politiei judiciare la Parchete ar presupune un efort financiar inutil si pagubos, in conditiile in care nici in forma de organizare actuala politistii si procurorii nu dispun de spatii si mijloace logistice corespunzatoare. Singurii beneficiari ai acestui proiect de lege ar fi procurorii, care au pierdut, in ultima vreme, atributii importante (arestarea, perchezitia, interceptarea telefoanelor) si sefii din aparatul Ministerului Justitiei, care ar controla, de la un capat la altul, orice dosar penal, de la constatarea infractiunii si pana la condamnarea sau achitarea infractorului.