"Justiţia în România nu este nici pe departe reformată"

Cristian Iordănescu, decanul Baroului Bucureşti, este cunoscut de publicul larg graţie mediatizării unor dosare de răsunet în care este apărător. De către colegi este apreciat pentru

Cristian Iordănescu, decanul Baroului Bucureşti, este cunoscut de publicul larg graţie mediatizării unor dosare de răsunet în care este apărător. De către colegi este apreciat pentru activitatea pe care o depune în calitatea de şef al breslei avocaţilor bucureşteni. Mai este cunoscut şi de membrii Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii. Acolo, refuzul liceanului Cristi Iordănescu de a deveni informatorul Securităţii a fost constatat cu uimire. La 52 de ani, le-a fost coleg judecătorilor de vârsta a doua, din 1985 şi până în 1990, când a revenit la roba de avocat. O mai purtase de la teminarea facultăţii, din 1979, până la trecerea în rândurile magistraţilor. Procurorii nu se prea omoară de dragul său. Are prostul obicei de a le face pulbere dosarele în faţa instanţelor. Specializat în cauze comerciale, de o vreme încoace intră cu succes şi în penale. Mai ales de când procurorii au lansat moda de a construi dosare penale pe acte comerciale şi administrative.

Este foarte cunoscut şi în străinătate. Deţine numeroase funcţii la vârful organizaţiilor internaţionale ale breslei. Mai este şi iniţiatorul unui proiect de reformă a justiţiei în România, menit să aşeze sistemul pe cele mai moderne şi democratice baze în funcţiune la ora actuală în lume.

Înţelege şi vorbeşte clar despre resorturile care fac posibilă existenţa dosarelor construite pe comandă politică. Înţelege şi vorbeşte clar despre motivele pentru care unii magistraţi îşi calcă în picioare demnitatea profesională şi dimensiunea umană. Înţelege şi vorbeşte clar despre eşecul reformei ministrului Monica Macovei. Altfel un om jovial, cu simţul umorului. Îngrijorat însă de viitorul sistemului judiciar românesc în care cei doi copii ai săi muncesc deja.

Decanul Baroului Bucureşti, Cristian Iordănescu, era dat, zilele trecute, drept sigur ministru al justiţiei în viitorul Cabinet. Am aflat în scurtă vreme că a declinat oferta. Curioşi să vedem cum arată un român care nu vrea să devină ministru, l-am căutat. Dintre toate subiectele abordate, doar despre motivele refuzului său de a intra în viitorul Executiv nu a dorit să vorbească. Cel puţin, deocamdată.

- Care este stadiul reformei în justiţie din punctul de vedere al exercitării profesiei de avocat?
- În ceea ce priveşte profesia de avocat, reformele enunţate de diferitele structuri guvernamentale din ultimii ani au neglijat poziţia avocatului în sistemul judiciar românesc. Mai bine zis, după ce în 1990 ne-am câştigat independenţa totală faţă de Ministerul de Justiţie, nu am mai figurat în niciun program de reformare a sistemului.

Cu toate că singuri am realizat o nouă legislaţie privind funcţionarea avocaturii în 1995, ulterior, autorităţile, în loc să ne sprijine, ne-au creat probleme. Este suficient, dacă ne referim doar la crearea unor structuri paralele ilegale de tip "barou constituţional". Nici până astăzi chestiunea funcţionării ilegale a unor astfel de structuri nu a fost împiedicată, în ciuda repetatelor proteste ale Baroului Bucureşti şi cu sprijinul Uniunii Naţionale a Barourilor.

Sistem judiciar pe principiul separării puterilor în stat

- Despre stadiul reformei în justiţie, în general, ce puteţi spune?
- În condiţiile sus-menţionate şi pentru a repoziţiona avocatura în cadrul sistemului judiciar, am luat iniţiativa restructurării din temelii a întregului sistem judiciar românesc. Am considerat că acest sistem trebuie să reprezinte o transpunere legală a principiului separaţiei puterilor în stat între activităţile care concurează la realizarea actului de justiţie.

Cel mai modern concept mondial în materie promovat în majoritatea statelor democratice se referă la existenţa unei profesii legale unice în statul de drept. Conceptul "one world one proffesion" are la bază corelarea dintre noţiunile de stat de drept şi o unică profesie legală.

Cu alte cuvinte, judecătorii, procurorii şi avocaţii vor fi membrii unei structuri profesionale unice, intitulată "barou naţional". În cadrul acestei structuri va putea deveni membru orice persoană licenţiată în drept, care va susţine un examen de intrare în barou. Fiecare se va specializa într-un domeniu şi, după o practică în avocatură de opt ani, va putea accede la demnitatea de judecător sau procuror. Aceasta, ca o garanţie a profesionalismului magistraţilor. Totodată, se creează şi garanţia unui control reciproc între aceste trei activităţi - judecător, procuror şi avocat.

Cu siguranţă că astfel şi avocaţii vor trebui să fie reprezentaţi, la rândul lor, în Consiliul Superior al Magistraturii, instituţie care îşi va menţine poziţia centrală în sistem. Doar astfel se elimină controlul Executivului asupra procurorului şi, pe cale de consecinţă, ingerinţa politicului în actul de justiţie.

- Care este etapa în care se află acest proiect?
- După ce a parcurs faza de dezbateri în structurile profesionale şi a obţinut avizul Uniunii Naţionale a Barourilor, proiectul a fost expus celorlalţi membri din sistemul judiciar.

La 11 septembrie 2006, cu ocazia unei dezbateri moderate de reprezentanţi ai baroului american şi cu participare la vârf din partea Ministerului de Justiţie, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Uniunii Naţionale a Barourilor din România, a Ministerului Public, a Uniunii Naţionale a Consilierilor Juridici, a Uniunii Juriştilor din România şi a reprezentanţilor societăţii civile, am hotărât constituirea unui grup de lucru. Acest grup va finaliza, într-un interval de timp de şase până la opt luni, un proiect de lege, care va fi înaintat Parlamentului României. În luna mai a anului curent, o importantă delegaţie a baroului american se va reîntâlni la Bucureşti cu membrii grupului de lucru. De această dată din delegaţie vor face parte şi judecători ai Curţii Supreme de Justiţie a SUA.

Speranţele avocaţilor au fost spulberate

- Actualul ministru al justiţiei, Monica Macovei, a reuşit în vreo măsură să reformeze justiţia?
- Dacă este să ne referim la iniţiative, cu siguranţă, până la aderare, doamna Monica Macovei a reuşit să lase impresia că va reforma sistemul.

Din nefericire, modul în care a abordat relaţia cu Parlamentul României şi mai ales cu comisiile juridice ale acestuia a determinat rezultatul actual. Reforma preconizată de domnia sa a rămas la stadiul de intenţie pentru că, practic, toate propunerile legislative fie au fost modificate esenţial, fie au fost blocate.

Aş fi nesincer dacă nu aş recunoaşte că toate speranţele pe care mi le-am pus alături de colegii mei s-au spulberat încă din momentul în care, în chestiunea lichidării structurilor ilegale ale "baroului constituţional", ministrul justiţiei, Monica Macovei, nu a luat o poziţie fermă şi legală.

Concluzia este că nu a reuşit să reformeze mai nimic şi că justiţia în România nu este nici pe departe reformată.

- În altă ordine de idei, care este explicaţia faptului că dosarele penale cu mare miză politică fie o parte pică la instanţe, fie cealaltă parte nu ajung niciodată să fie judecate pe fond?
- Explicaţia este simplă. Ea se referă exclusiv la incapacitatea sistemului de a fundamenta dosarele de urmărire penală la care vă referiţi. Pe de o parte, codurile penal şi de procedură penală sunt departe de a constitui o bază democratică, pe de altă parte, urmărirea penală este efectuată fie neprofesionist, fie cu încălcarea procedurilor. De multe ori, aceste proceduri încălcate voit de anchetatori sunt "confirmate" de unii judecători care, din varii motive, cedează presiunilor politice sau de altă natură.

- Cum vă explicaţi faptul că Parchetele instrumentează un număr impresionant de dosare penale în care sunt prezentate drept fapte penale grave simple acte administrative şi comerciale?
- Când o operaţiune de genul celor la care vă referiţi nu evidenţiază un eventual interes ilegal care să fi determinat actul respectiv, cu siguranţă că se ajunge la achitarea persoanelor inculpate.

De regulă, în ultima vreme am constatat că astfel de dosare s-au realizat la comandă politică şi ce este mai grav este că, în mod voit, instanţele sunt sesizate cu dosare incomplete. Senzaţia mea iniţială s-a transformat în certitudine, se acţionează după principiul "să-i ţinem încurcaţi în justiţie pe cei incomozi politic, atâta timp cât este necesar..."

Magistraţi "consacraţi" şi "dedicaţi" greşelii

- Care pot fi motivele pentru care procurori şi judecători acceptă un asemenea joc abuziv cu destinele şi vieţile unora?
- Este mai mult decât evident că, în majoritatea cazurilor, apar în general aceiaşi procurori şi judecători "consacraţi" şi "dedicaţi" greşelii. Este simptomatic cum o instituţie de anvergura Parchetului General foloseşte invariabil aceiaşi doi-trei procurori în măsură "să facă" aceleaşi greşeli în dosare cu acelaşi tip de miză politică. Probabil, fie aceşti procurori sunt în solda unei alte instituţii a statului decât Parchetul, fie sunt grav şantajabili.

- Sunteţi decanul în funcţie al Baroului Bucureşti. Aţi rezolvat tot ce v-aţi propus? Sau mai sunt încă multe de făcut?
- Sunt în măsură să continui şi să finalizez proiectul de restructurare a sistemului judiciar de care v-am vorbit. În plus, am demonstrat că pot muta centrul de greutate al Europei de Est la Bucureşti, din punctul de vedere al activităţilor pe care le-am atras în beneficiul tuturor avocaţilor din acest barou.

Bucureştii au devenit centru zonal pentru Europa Centrală, Est şi Balcani al Uniunii Internaţionale a Avocaţilor pentru Mediere şi Arbitraj. Centrul de Mediere şi Arbitraj Bucureşti şi-a lansat deja activitatea în această zonă cu sprijinul şi concursul preşedintelui Forumului Mondial al Centrelor de Mediere şi Arbitraj de pe lângă Thieri Garby.

În fiecare an, în Bucureşti se va organiza, ca şi în această toamnă, un seminar al tinerilor avocaţi în cooperare cu structurile mondiale în domeniu. Nu în ultimul rând, Comitetul Executiv al Preşedinţiei Uniunii Internaţionale a Avocaţilor m-a ales în unanimitate la Luxemburg drept preşedinte al Congresului UIA, ce va avea loc în Bucureşti la sfârşitul lunii octombrie a anului 2008. Estimăm că peste 2.500 de avocaţi din toată lumea vor participa la acest congres. România, mai ales în acest mod, este bine să se facă apreciată şi cunoscută.

De regulă, în ultima vreme am constatat că astfel de dosare s-au realizat la comandă politică şi ce este mai grav este că, în mod voit, instanţele sunt sesizate cu dosare incomplete. Se acţionează după principiul "să-i ţinem încurcaţi în justiţie pe cei incomozi politic, atâta timp cât este necesar...
Cristian Iordănescu

Este simptomatic cum o instituţie de anvergura Parchetului General foloseşte invariabil aceiaşi doi-trei procurori în măsură "să facă" aceleaşi greşeli în dosare cu acelaşi tip de miză politică. Fie aceşti procurori sunt în solda unei alte instituţii a statului decât Parchetul, fie sunt grav şantajabili.