"Jurământul" urbanistic al viitorului primar

"Pactul pentru Bucureşti" este documentul ce va fi semnat de candidaţii la fotolii de edili prin care vor promite respectarea normelor de urbanism Desfigurarea Capitalei de către edilii

"Pactul pentru Bucureşti" este documentul ce va fi semnat de candidaţii la fotolii de edili prin care vor promite respectarea normelor de urbanism

Desfigurarea Capitalei de către edilii care au acceptat PUZ-uri fără a respecta norme elementare de urbanism, în beneficiul unor dezvoltatori imobiliari, este sancţionată dur de cititorii care s-au alăturat campaniei susţinute de asociaţiile civice şi sprijinită de "Adevărul". Campania "Salvaţi oraşul" a atras atât atenţia bucureşteanului de rând, cât şi a personalităţilor care trăiesc în Capitală.

"Pactul pentru Bucureşti", lansat de Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, are deja adepţi. Fără a fi obligaţi de cineva, zeci de bucureşteni au reclamat modul în care s-au atribuit autorizaţii de construcţie în ultimii ani. Asta arată că viitorii edili trebuie să îşi schimbe obiceiurile şi să înveţe să protejeze domeniul public care a fost vizibil agresat în ultimii opt ani.

Fără minciuni!

Iniţiativa Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul îi obligă pe candidaţii la primărie să se ţină de cuvât atunci când declară că vor fi partizanii spaţiilor verzi. Realitatea arată că foştii primari ai Capitalei au obţinut mandatul şi datorită declaraţiilor referitoare la mărirea suprafeţei parcurilor. Aceste declaraţii au fost însă vorbe goale, pentru că locul pomilor sau al leagănelor pentru copii au fost luate de blocuri cu zeci de etaje. Iniţiatorii "Pactului pentru Bucureşti" le cer edililor să promită, în scris, printre altele, că vor da dovadă de transparenţă.

"Într-un an de zile se va crea un birou de informare al Primăriei Capitalei care să pună la dispoziţia publicului toate documentele de urbanism aprobate în ultimii zece ani şi pe cele în curs de aprobare", se arată în documentul elaborat de asocialţiile civice. În ultimul mandat, zeci de planuri de urbanism au trecut prin Consiliul General fără ca bucureştenii care sunt direct afectaţi să afle despre intenţiile aleşilor.

Maşina de vot

Majoritatea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) din ultimii ani au fost votate de consilierii generali cu ochii închişi. Multe dintre PUZ-uri intrau pe ordinea de zi în ultimul moment, iar după o scurtă prezentare făcută de primarul general, consilierii fideli conducerii municipalităţii ridicau mâna fără a citi ce votează. Puţini au fost cei care s-au opus. "Planul Urbanistic General al Bucureştiului (PUG) trebuie reanalizat. În ultimii ani, apobarea mai multor PUZ-uri a dat peste cap documentul care datează din anul 2000", a declarat Victor Adâr, unul dintre consilierii generali care a trimis înapoi spre analiza comişiilor mai multe documentaţii de urbanism. Cu sau fără modificări, aceste documente s-au întors în consiliu, unde interesul dezvoltatorilor imobiliari a fost mai bine apărat decât cel al bucureştenilor.

Ce spun intelectualii

Andrei Pippidi, istoric:

"Acest oraş, cândva european, este desfigurat"

"Bucureştii nu au, ca atâtea oraşe din Vest, biserici din secolul al XII-lea sau case din secolele al XIV-lea şi al XV-lea. Tot patrimoniul nostru încape într-un secol, al XIX-lea, şi nu chiar de la începutul lui. În aceste condiţii, tot ce atestă identitatea europeană a oraşului e ameninţat să dispară. Lăcomia speculanţilor năzuieşte să elibereze terenul de construit din centrul istoric care e acoperit parţial de clădiri din vremea lui Carol I. S-a dezlănţuit o ofensivă brutală împotriva unor case, străzi, cartiere, cărora investitorii doresc să le substituie blocuri de birouri din ce în ce mai înalte, ca să încapă în viitorii stupi cât mai multe albine.

Demolatorii visează să construiască turnuri, iar pe de altă parte va trebui să scobească adânc pământul, un sol care, aşa cum ne-a arătat anul 1977, nu suportă orice şi oricât. Astfel, circulaţia a devenit insuportabilă. La aceasta se adaugă masacrul arborilor, care ameninţă să lase suprafeţe betonate, într-un oraş care era lăudat pentru întinderea spaţiilor verzi. Iar dacă avem norocul să salvăm una sau două case, asta nu ne poate face să pierdem din vedere o problemă: acest oraş, cândva european, este desfigurat, şi asta pur şi simplu din ignoranţă, nepăsare şi din schimbarea substanţială a mijloacelor materiale: românii au dat de bani."

Tot ce atestă identitatea europeană a oraşului e ameninţat să dispară
Andrei Pippidi,
istoric

Aurora Liiceanu, psiholog şi scriitor:

"În Bucureşti trăim ca în vestul sălbatic, fără lege!"

"Nu există sentimentul de a te simţi bucureştean în Bucureşti. Există moda termopanelor, care e ca o epidemie - merge sau nu merge, se aplică. Publicitatea şi comerţul neglijează, în Bucureşti, componenta estetică. E foarte greu să mai găseşti pe cineva să-ţi pună obloane la ferestre.

Dar ce e şi mai ciudat este că oamenii au început să se urce în maşină, să meargă în parc, când înainte aveau spaţiul verde lângă casă. Apoi, clădirile acestea mari demonstrează că nu există nicio lege, trăim ca în vestul sălbatic. Ceea ce se cheamă în psihologie <> , adică lăsarea unei uşi deschise. Noi n-avem nicio uşă închisă.

Pur şi simplu cred că se dau bani pentru obţinerea acestor certificate de urbanism. E ciudat. Se spune că <> , dar e mai mult decât primitiv. Românii n-au conştiinţă ecologică.

Susţin cu tărie o campanie socială despre Bucureşti. Chiar dacă mai plecăm uneori, aici este casa noastră."