Junii turci

Un proaspăt sondaj de opinie studenţească mi-a amintit de bancul cu pisica pusă să nască pe graniţa dintre RFG şi RDG ca să se lămurească o dată pentru totdeauna ce sistem e mai

Un proaspăt sondaj de opinie studenţească mi-a amintit de bancul cu pisica pusă să nască pe graniţa dintre RFG şi RDG ca să se lămurească o dată pentru totdeauna ce sistem e mai atrăgător pentru noii născuţi.

Spre stupoarea capitaliştilor, pisoiaşii orbi au cotit-o cu toţii către Germania Democrată, în uralele activiştilor tovarăşului Honeker. Surpriza a venit după două săptămîni, cînd motănaşii au făcut stînga-mprejur, trecînd graniţa înspre RFG. Morala era de la sine înţeleasă: între timp, pisoilor li se deschiseseră ochii.

În sondajul cu pricina, majoritatea bobocilor Universităţii Babeş-Bolyai par atinşi de valorile liberale, pe cînd studenţii din ultimul an cochetează cu polul social-democrat. Şi asta în vreme ce, în lumea occidentală, studiile demonstrează că acolo lucrurile stau viceversa decît la noi, marea majoritate a liderilor societăţii de consum suferind în adolescenţă, ca de pojar, de micile pusee ale comunismului utopic.

De ce oare socialismul spaţiului nostru mioritic rămîne, aidoma reumatismului, o boală a bătrîneţii?!

O frază din studiul doftorilor în sondaje asupra pacienţilor din universităţi mi-a sărit ca muştarul în ochi. Cică "cei ce aderă la PRM sînt mai toleranţi". Ce să înţelegem din această poveste? Că adepţii micuţului Hitler dîmboviţean trăiesc pe altă lume decît idolul lor sau că recenta propunere a Tribunului de a se înfăţişa la Cotroceni ca un caltaboş călare pe un cal alb, spre a face pace cu Băsescu, le-a excitat acelor tineri organul toleranţei?!

Dacă cineva pricepe cît de cît ce se întîmplă cu junii noştri turci din universităţile româneşti, l-aş ruga să-mi scrie.