Jumatate din populatia activa a Romaniei munceste in agricultura - aceasta e problema

* Comisia Europeana vrea sa incheie negocierile cu tara noastra inainte de octombrie 2004 * Guvernul trebuie sa se concentreze pe implementare, nu doar pe inchiderea capitolelor * Romanii care muncesc legal in tarile UE vor avea drepturi egale cu salariatii europeni * Banii primiti de Romania trebuie investiti "in inteligenta", nu in betoane * Porcul de Ignat va trebui taiat cu respect fata de animale

- Din punct de vedere al legislatiei muncii, considerati ca Romania mai are pasi importanti de facut pentru integrarea in Uniunea Europeana? - Nu neaparat. Codul Muncii a fost deja adoptat. Legislatia este in regula, acum urmeaza problema punerii acesteia in aplicare. Trebuie asigurata o mai buna functionare a pietei fortei de munca si desigur dialogul social, cooperarea intre sindicate, patronate si guvern. Este nevoie de reforme suplimentare in ceea ce priveste serviciile de ocupare a fortei de munca si piata fortei de munca. Capitolul de negocieri cu privire la libertatea de miscare a fortei de munca consideram ca se va inchide pe parcursul presedintiei italiene. La nivel european s-a decis ca dupa aderarea tuturor tarilor candidate sa existe o perioada de tranzitie, dupa care fiecare stat membru va face o estimare. In functie de situatia pietei fortei de munca din statul respectiv, acesta va accepta sau nu lucratori din noile state membre. Suedia a facut deja o declaratie ca din prima zi de dupa aderarea noilor state membre, lucratorii vor avea libertatea de a merge in Suedia si de a munci acolo. Alte state membre, cum ar fi Germania, Austria, nu vor accepta muncitori straini asa de usor. Vor fi cazuri in care se va ajunge la o perioada de tranzitie de 7 ani. - Se va merge catre o piata unitara a fortei de munca europene? - Deocamdata, salariile obtinute pentru aceeasi calificare si sistemele de asigurari sociale sunt foarte diferite. Aici apar doua subiecte diferite. Primul se refera la drepturile sociale ale lucratorilor si este clar ca toti lucratorii, din toate statele membre vor avea aceleasi drepturi. A doua problema se refera la venit. Niciodata, subliniez niciodata, nu vom putea sa discutam despre plati egale in diversele state membre. Venitul si salariul tin de nivelul de dezvoltare economica, de modul in care sunt concepute si functioneaza sistemele de protectie sociala si exista diferente uriase intre diferitele state membre. Este imposibil sa se defineasca o cifra care sa desemneze un salariu minim pentru toate statele europene. Dar ceea ce dorim sa facem este sa definim ce este venitul minim in ceea ce priveste protectia sociala, dreptul de pensii, accesul la sanatate, accesul la educatie. Putem defini un standard social minim la nivel european, ceea ce si constituie modelul Europei sociale. - Care va fi in viitor statutul romanilor care vor munci in tarile UE? - Ma voi referi doar la romanii care muncesc legal in statele membre UE. Acestia vor avea drepturi egale cu toti ceilalti lucratori. Pe durata presedintiei grecesti vom finaliza un nou regulament care se refera la portabilitatea drepturilor sociale ale lucratorilor din terte tari angajati intr-o tara membra UE. Asadar, formalitatile se vor simplifica. - In agricultura romaneasca munceste aproximativ jumatate din populatia activa a tarii. Este asta o problema in vederea integrarii? - Cred ca este principala problema pentru economia romaneasca. Nu principala problema pentru aderarea la UE, deoarece nu exista reguli sau acorduri referitoare la un anumit procent din populatie ocupat in agricultura sau in servicii. Pentru a-i transfera pe cei care lucreaza in agricultura in alte domenii, in special in domeniul serviciilor, este nevoie de investitii uriase in resursele umane. Este un subiect pe care l-am discutat cu ministrul Muncii si cu primul ministru. Fondurile structurale pe care Romania le va primi de la UE trebuie investite in resursele umane. Aceasta este prioritatea numarul unu. Experienta a aratat ca guvernele tarilor candidate si-au propus intotdeauna sa investeasca in lucruri concrete, case, drumuri, beton. De fapt, prioritatea este sa investesti in inteligenta, in ceea ce se afla in mintea omului. - A ajuns ca un fel de sperietoare faptul ca UE nu ne da voie sa facem ceva, sau ne impune cine stie ce. Directivele UE ne vor strica traditiile de Craciun pentru ca nu ne mai lasa sa taiem porcii traditional. Cat de adanc va intra integrarea europeana in viata privata a oamenilor? - Acest soi de intrebare se regaseste peste tot in UE. Toti spun ca sunt altfel decat ceilati si vor sa fie altfel, sa nu se amestece nimeni in cultura lor. Cred ca lucrul cu adevarat important in toti anii de cand exista UE este faptul ca noi continuam sa fim o uniune de tari suverane nationale, fiecare cu propria traditie, limba si cultura. Dar sa vorbim despre porci. Cu cativa ani in urma, in tara mea, Grecia, a fost o disputa teribila despre cocoretzi - un fel de pateu de ficat preparat in intestinele porcului. Turcii au aceeasi mancare. A aparut o directiva, conform careia, din motive de sanatate, nu mai aveai voie sa servesti o astfel de mancare intr-un restaurant public. Oamenii au fost furiosi. In exact acea perioada am fost in vizita in Turcia. Prima intrebare a ziaristilor a fost "Europa vrea sa ne desfiinteze cocoretzi?". Cam acelasi lucru este si la dumneavoastra. Exista o directiva care vorbeste de respectul fata de bunastarea animalelor, care va trebui respectata. Deci trebuie sa vedeti cum va veti putea combina traditiile culinare proprii cu bunastarea animalelor. Acum in Grecia, preparam in continuare cocoretzi, dar intr-un alt fel. Pentru ca nu vom mai avea bariere, produsele trebuie sa respecte aceleasi standarde. - Cum ati gasit Romania fata de vizita de acum 8 luni? - Dupa cum i-am spus si domnului ministru Geoana, in aceste 8 luni a existat un progres in ceea ce priveste reforma legislatiei, progres care poate ca nu este foarte evident in viata de zi cu zi a oamenilor, deoarece trebuie timp pentru rezultate concrete. Am trei mesaje principale pe care vreau sa le transmit. In primul rand in ceea ce priveste Comisia Europeana avem un angajament ferm de a incheia negocierile cu Romania inainte de luna octombrie 2004. Desigur aceasta depinde de reformele majore pe care trebuie sa le adopte guvernul in domeniul puterii judecatoresti, in administratie si in privatizare. Al doilea mesaj important se refera la faptul ca, deoarece suntem in ultima faza a negocierilor, guvernul trebuie sa se concentreze mai mult pe implementare si nu doar pe inchiderea capitolelor. Al treilea mesaj este ca trebuie sa fie foarte clar ca pentru procedura de aderare europeana problemele romilor, copiilor, persoanelor cu handicap nu reprezinta chestiuni de categoria a doua, ci probleme principale. Problema romilor este foarte complicata. Comunitatile de romi au atitudini diferite, uneori valori diferite si nu putem rezolva totul cu cateva idei fericite. Nu e deloc usor, nu este doar o problema a Romaniei, va ramane o problema europeana, mai ales ca, dupa 2004, 8 milioane de cetateni ai UE vor fi romi.