"Judecatoarea Ciuca nu putea fi mituita de propriul amant"!

Un complet de trei judecatori ai Curtii Supreme de Justitie a admis, luni, cererea judecatoarei Andreea Ciuca de punere in libertate si anulare a mandatului de arestare emis de procurorii Parchetului

Un complet de trei judecatori ai Curtii Supreme de Justitie a admis, luni, cererea judecatoarei Andreea Ciuca de punere in libertate si anulare a mandatului de arestare emis de procurorii Parchetului National Anticoruptie. Decizia nu este definitiva, aceasta fiind atacata cu recurs de catre procurorul de sedinta, ultimul cuvant urmand sa-l aiba completul de noua judecatori din cadrul CSJ. Fosta presedinta a Tribunalului Mures a fost arestata in flagrant de catre PNA in timp ce primea mita suma de 210 milioane de lei, in sarcina sa fiind retinute, saptamana trecuta, trei fapte, respectiv luare de mita, primire de foloase necuvenite si trafic de influenta. In apararea Andreei Ciuca, avocatii acesteia au invocat mai multe argumente, doua fiind insa - conform declaratiilor unor surse judiciare autorizate - luate in consideratie de catre instanta de judecata. Primul argument se refera la lipsa probelor (?!), respectiv la faptul ca anchetatorii nu ar fi reusit sa demonstreze - in pofida flagrantului - ca Andreea Ciuca a luat mita. Apararea a sustinut ca, in realitate, a fost vorba de un imprumut, intre judecatoare si denuntator fiind relatii de prietenie si de concubinaj. Surse judiciare ne-au declarat ca instanta suprema si-a insusit acest punct de vedere, ceea ce echivaleaza cu o pronuntare pe fondul cauzei. O alta dovada ca acestui caz i se acorda o atentie speciala se refera la faptul ca se intentioneaza formarea unui complet de noua judecatori, alcatuit dupa alte criterii decat cele curente. Cel de-al doilea argument invocat de avocatii Andreei Ciuca se refera la precedentul creat saptamana trecuta, prin "cazul Alexandru Pantea". Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat statul roman, apreciind ca Alexandru Pantea a fost arestat ilegal de catre un procuror, intrucat acesta nu indeplineste garantiile de independenta fata de executiv impuse de jurisprudenta CEDO. Intrucat mandatul de arestare pe numele Andreei Ciuca a fost emis de catre un procuror, avocatii acesteia au invocat precedentul mai sus amintit, sustinand ca acesta este obligatoriu pentru instantele din Romania. "Cazul Pantea" nu putea fi invocat ca precedent Statul roman a ratificat Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale la data de 20 iunie 1994, moment cand aceasta a devenit parte din dreptul intern. Mai mult, conform Constitutiei Romaniei, in caz de conflict intre dreptul intern si cel international in materia drepturilor omului, tratatele internationale ratificate au valoare supralegala. Textul Conventiei este foarte simplu si concis, dar intrucat Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) functioneaza dupa sistemul juridic anglo-saxon, deciziile luate de CEDO au aceeasi valoare ca textul propriu-zis al Conventiei, adica sunt obligatorii pentru tarile semnatare. Revenind la "cazul Pantea", invocat de judecatoarea Andreea Ciuca, acesta nu poate fi folosit ca precedent pentru simplul motiv ca decizia CEDO nu este definitiva, ea putand fi atacata in termen de trei luni de la pronuntare la Marea Camera. Mai mult, Andreea Ciuca a fost adusa in fata unui judecator in mai putin de patru zile de la arestare, iar acest lucru este conform cu jurisprudenta CEDO. Astfel, in cauza Brogan si altii impotriva Marii Britanii, s-a aratat, referitor la obligatia de a aduce persoana arestata in fata unui magistrat, ca durata maxima atunci cand exista circumstante deosebite (era vorba de contextul atacurilor teroriste din Irlanda de Nord) nu poate depasi 4 zile si sase ore. In cauze normale, aceasta durata nu poate depasi patru zile, tendinta in Europa fiind ca durata sa nu depaseasca doua zile. Cu alte cuvinte, strategia de aparare in cazul judecatoarei Ciuca este cat se poate de subreda din punct de vedere al jurisprudentei CEDO. Situatia este insa mult mai complicata in ceea ce priveste alte cazuri similare lui Alexandru Pantea. Pentru Romania nu sunt obligatorii doar deciziile care privesc statul nostru, ci absolut toate deciziile luate de CEDO, astfel incat toti reclamantii arestati de procurori romani - invocand precedente precum Mc. Goff, Brogan, Sabeur ben Ali etc. - au sanse de a castiga suta la suta, ceea ce va insemna milioane de euro platite de contribuabili. Condamnarea statului roman nu are cum sa fie evitata. Putea fi insa evitata obligarea la plata daunelor morale in cazul in care statul ar fi depus diligentele necesare pentru modificarea legislatiei penale. Asa cum am mai aratat in Adevarul, Proiectul de modificare a Codului de procedura penala - in care se stabileste dreptul exclusiv al judecatorului de a dispune asupra starii de libertate a unei persoane - a fost inaintat Parlamentului de catre Ministerul Justitiei inca de la inceputul anului 2002. Legea a stat insa aproape un an si jumatate la Camera Deputatilor, ieri fiind discutata la comisia de mediere dintre cele doua camere. Daca noua forma a Codului de procedura penala ar fi adoptata, CEDO ar avea fata de statul roman - in cauzele aflate acum pe rol - o atitudine similara celei avute in cazul Poloniei: statul ar fi condamnat pentru ca la o anume data nu a respectat prevederile Conventiei si ale jurisprudentei CEDO, dar, intrucat a depus diligente pentru modificarea legislatiei, nu va fi obligat la plata de daune morale. Ministrul Justitiei recunoaste Magistratii din Mures au exercitat presiuni, solidarizandu-se cu Ciuca Purtatorul de cuvant al Ministerului Justitiei, Alina Tonigaru, a facut ieri o declaratie de presa in legatura cu situatia creata prin arestarea judecatoarei Andreea Ciuca. Oficialul MJ a precizat ca impotriva fostei presedinte a Tribunalului Targu Mures au fost depuse numeroase sesizari si memorii la Parlamentul Romaniei, Presedintie, Guvern, Ministerul Justitiei, Prefectura judetului Mures. Aceste reclamatii au fost facute atat de justitiabili, cat si de alti magistrati. Verificarile efectuate de presedintele Curtii de Apel Targu Mures s-au remarcat prin "vadite omisiuni si aprecieri subiective", astfel intat ministrul Justitiei a dispus efectuarea unei anchete de catre Inspectia Generala din cadrul MJ. Inspectorii generali judecatoresti au constatat o serie de deficiente in privinta activitatii Andreei Ciuca, atat in calitatea sa de judecator, cat si in cea de presedinte de instanta. De asemenea, s-a confirmat "modul abuziv in care s-au realizat o serie de promovari ale unor magistrati, in paralel cu impiedicarea altor judecatori de a fi promovati, cu toate ca acestia din urma indeplineau toate conditiile profesionale si legale". Avand in vedere toate neregulile constatate, a fost propusa revocarea judecatoarei Ciuca din functia de presedinte al Tribunalului Mures, dar "dat fiind faptul ca mandatul acesteia expira in scurta vreme, precum si pentru evitarea tuturor speculatiilor care ar fi facut din magistratul Andreea Ciuca o "victima" - intrucat beneficiaza de sprijin politic din partea tuturor fortelor din spectrul politic - a fost facuta propunerea ca magistratul Andreea Ciuca sa nu mai fie reinvestit la expirarea mandatului" - a declarat oficialul MJ. In privinta atitudinii unor magistrati din raza Curtii de Apel Targu Mures care s-au solidarizat cu Andreea Ciuca, oficialul MJ a precizat ca acestia au incalcat grav normele Codului deontologic al magistratilor, au exercitat presiuni sub forma "solidarizarii" si au ignorat obligatia expresa de rezerva, care le interzice sa isi exprime, in public, opiniile in cauzele aflate in cercetare penala sau pe rolul instantelor de judecata. Ieri, Consiliul Superior al Magistraturii s-a intrunit pentru a analiza situatia creata la instantele din Targu Mures, dar - pana la inchiderea editiei - sedinta nu se terminase. Speram ca in numarul de maine sa putem prezenta un punct de vedere oficial din partea Consiliului Superior al Magistraturii.