Jonglerii cu politici fiscale

0
Publicat:
Ultima actualizare:

încât nimeni nu-şi mai aminteşte că, la început, nici măcar n-a existat un proiect. Se mai ştie doar - şi informaţia e valabilă şi astăzi - că documentul nu s-a întemeiat pe o strategie

încât nimeni nu-şi mai aminteşte că, la început, nici măcar n-a existat un proiect. Se mai ştie doar - şi informaţia e valabilă şi astăzi - că documentul nu s-a întemeiat pe o strategie fiscală sau măcar pe vreo simulare electronică. Au fost doar câteva zvonuri cum că s-ar schimba actualul Cod, aruncate pentru testarea reacţiilor şi pentru pregătirea psihologică a patronilor cu frică de Fisc: ba că una dintre taxele importante va creşte, ba că se va extinde baza de impozitare… Apoi, de la guvern a ieşit brusc un text ce avea să fie criticat din toate direcţiile, politicienii acuzându-se reciproc că îşi bagă interesele la înaintare. Câţiva politicieni cu stare au sărit ca arşi, când a venit vorba să se umble la impozitul pe motociclete, iahturi şi maşini scumpe. Alţii au ieşit la rampă împotriva impozitării profiturilor reinvestite sau a taxării suplimentare a vilelor. Iar investitorii de pe piaţa de capital, puşi în faţa unui sistem aberant de taxare a câştigurilor din tranzacţiile bursiere, au ajuns să facă grevă - o premieră mondială în istoria burselor.Între timp, pentru ca în mediul de afaceri să nu se lase liniştea, guvernul a mai suflat în două trâmbiţe: o majorare a deficitului bugetar şi o rectificare de buget. Scăpat din corzile de oţel ale FMI, Executivul a mărit cheltuielile bugetare, accelerând astfel rostogolirea bulgărelui de zăpadă al inflaţiei. În replică, BNR a mărit dobânda de intervenţie la 8,75% şi a înăsprit condiţiile de creditare în lei. Arătându-se dispuşi să cumpere mai multă marfă pe cheltuiala statului, administratorii bugetului au dovedit că, de fapt, nu dau doi bani nici pe imperativul de a nu se-ntinde mai mult decât permite punga, nici pe lupta BNR cu inflaţia. Iar, la rectificare, ce să vezi? Banii se vor duce, în proporţie de 80%, exact acolo unde ministerul de resort n-a reuşit să cheltuie două miliarde de euro: în infrastructură.Ce să mai înţeleagă omul, dar mai ales omul de afaceri, după toate aceste jonglerii cu politicile fiscale şi bugetare ale guvernului? În primul rând, înţelege de ce bancherul său nu mai vrea să-l împrumute: business-planul pe care i l-a înaintat, luna trecută, pentru a obţine un credit, conţine elemente care deja nu mai concordă cu realitatea. Profitul reinvestit nu va mai fi scutit de impozit, în schimb valoarea imobilelor va fi mai mică, pentru că, la o eventuală vânzare, se taxează cu 3%. Iar bancherul, cu toată bunăvoinţa lui, nu mai poate da credit în lei atât de uşor ca acum câteva săptămâni. Rezerva lui minimă, aferentă împrumuturilor pe care le dă în monedă naţională, va trebui să fie de 20%, nu de 16%, cât fusese în iunie - măsură luată de BNR împotriva… inflaţiei.Plus că bancherul câştigă ceva mai mult plasând banii la BNR - pentru o dobândă proaspăt ridicată la 8,75% - decât atunci când acordă un credit riscant. Tocmai din cauza instabilităţii mediului de afaceri - bulversat de noile reglementări - în care este silit să acţioneze cel împrumutat.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite