VIDEO Iubirea cu un oligarh, povestită de Irina Truică

Irina Truica

Din mărturiile Irinei Truică reiese că omul de afaceri Remus Truică nu este decât un intermediar de lux pentru alţii. În ceea ce-l priveşte pe soţul Remus Truică, acesta este descris ca un tip agresiv şi care „merge la femei ca la toaletă".

Înaintea divorţului evita presa. Era cunoscută drept „soţia miliardarului Truică" şi atât. A ales să-şi povesteacă drama, trecerea de la extaz la agonie, pentru „Adevărul". Îşi vrea înapoi copilele şi liniştea de altădată. Nimic nu trădează la ea faptul că este soţie de oligarh. Este îmbrăcată simplu, în contrast cu maşina pe care o conduce, un Porsche negru. Vorbeşte calm, deşi abia aşteaptă să spună că tot ce vrea este normalitatea. Şi, ca să înţelegem cum defineşte normalitatea, povesteşte tot ce a trăit, cu bune, cu rele. Cum s-a îndrăgostit de un tânăr sărac şi rebel, care azi o înspăimântă prin puterea şi banii lui. Cum a ajuns acel student sărac să facă, peste noapte, afaceri pentru miliardarii lumii, cum este Beny Steinmetz, sau pentru persoane care-şi proclamă sângele albastru şi moşteniri regale, cum este Paul de România. Acel student sărac culege acum trofee, precum Patricia Kaas, şi se înconjoară de persoane cu nume de grele în lumea politică sau a afacerilor.

"Adevărul": Cum v-a cerut domnul Truică de soţie?
Irina Truică: De Crăciun, lângă brad şi în genunchi, normal, în mod tradiţional.

Haideţi să reconstituim o zi din viaţa familiei miliardarului Truică!
În perioada grădiniţei şi apoi la şcoală, dimineaţa mă uitam cu fetiţele la desene animate, apoi luam micul dejun şi, pe la 8 şi ceva, plecam să le duc la şcoală. El nu prea venea la micul dejun.

Dormea mai mult...
Da, dormea...După şcoală, aveam programul meu. Profitam că micuţele erau la şcoală pentru a rezolva anumite treburi, după care mergeam să le iau. În Franţa, la Saint Martin, era mai bine, fiindcă şcoala era la cinci minute de casă. După-amiaza, el, dacă era acasă, îşi petrecea puţin timp cu ele, se uitau la desene...

Este un tată afectuos? Caută să-şi petreacă mult timp alături de gemene?
Înainte de a fi gravidă îmi spunea că nu-şi doreşte copii. După ce am rămas însărcinată şi ştia că o să avem fete îmi spunea că vrea neapărat un băiat. Am pus-o pe seama unui teribilism... Când au apărut micuţele, eu cred că a fost un tată bun. Cu bune, cu rele este şi va fi mereu tatăl lor. El nu a schimbat vreodată vreun pampers şi nici nu a încălzit un biberon sau să le facă vreodată duş. Bine, nici nu era nevoie, le făceam eu.

Aveţi servitori în casă?
Da, are o serie de servitori în casă, da. La Saint Martin avem o menajeră.

Sunt acei servitori pe care îi vedem noi în filme, îmbrăcaţi în „uniforme"?
Nu sunt în uniforme, sunt oameni care muncesc, ajută în curte, în casă...

Dumneavoastră selectaţi bonele?
Nu.

V-am întrebat pentru că, la un moment dat, v-aţi acuzat soţul că avea o relaţie şi cu una dintre bone...
Da, am aflat asta de la cealaltă bonă, că are această relaţie. Tot personalul din curte a observat o anumită atitudine nepotrivită, anumite gesturi...Eu am dat-o afară pe bona respectivă de Crăciun, când am venit în vacanţa de iarnă, cu fetiţele. Dar, soţul meu a reangajat-o. Pe mine ce mă doare este că fetiţele sunt afectate, fiind crescute de aceste bone. Nu e normal să vadă sau să fie crescute de aceste bone. Nici nu vreau să mă gândesc ce li se spune acestor copii. Ele nu au nevoie de bone, de bucătărese, de şoferi...Copiii ar trebui să trăiască normalitatea. Să ajungi să depui un dosar prin care să acuzi răpire internaţională de minori e grav. Sunt mamă, el e tată...

Bona care v-a semnalat relaţia colegei cu domnul Truică este dispusă să vină ca martor în proces?
Hm, da, pentru soţ, pentru că acum, după ce eu am plecat, ele sunt foarte bune prietene...

Cu domnul Truică discutaţi măcar telefonic acum?
Am încercat, dar nu am reuşit să aud decât lucruri urâte, vulgare. E trist. Aş vrea să trecem într-o altă etapă, să fim normali, să fim părinţi, fără circ mediatic.

Pe fetiţe cum le vedeţi?
Mi-e foarte greu să le văd. Când mă duc la Snagov nu le găsesc, iar acum, de când a venit frigul, stau într-un apartament, în Bucureşti. Nu ştiu exact unde este, nu am acces...

Care sunt prietenii de ale căror sfaturi ascultă domnul Truică?
Cred că el manipulează foarte mult, nu se lasă sfătuit...

Naşul dumneavoastră, părintele spiritual, Eugen Bejinariu, nu a încercat să medieze împăcarea dumneavoastră?
A încercat la un moment dat, dar totul s-a oprit, nu ştiu ce s-a întâmplat.

DESPRE AFACERI ŞI PUTERE

Cum aţi făcut primul milion?
Totul a plecat de la sprijinul părinţilor mei. În casa de pe strada Banu Manta am deschis un butic, apoi un net-caffe şi de aici a venit ideea unui internet-service provider...

Părinţii dânsului nu v-au ajutat?
Nu aveau posibilitate materială. Ai mei m-au ajutat să putem garanta un împrumut pentru afacere.

Pe asociaţi, domnii Alexandru Bittner, Adrian Petrache, îi ştiaţi dinainte, eraţi prieteni?
I-am cunoscut absolut întâmplător, îi cunoştea soţul meu. Prieteni e mult spus, eram parteneri. Afacerile au mers bine. Noi am vândut în două tranşe. Aşa am făcut primul milion de dolari.

După primul milion s-a schimbat domnul Truică?
E greu să spun. Când eşti în interior nu-ţi dai seama, vezi cu alţi ochi. Acum am nişte flash-uri şi îmi dau seama...Prima dată când am suferit a fost atunci când am aflat de faptul că m-a înşelat. La început nu am crezut nimic. Soţul meu mă asigura că lumea e rea şi că inventează pe seama lui. Am aflat după aceea că e adevărat. Aveam încredere totală în el şi credeam că lumea noastră e altfel. Dar, cea cu care mă înşela, Ana Maria Ferenţ, i-a mărturisit asta unei persoane care mă cunoştea.

În ce lună eraţi gravidă?
În luna a noua.

Aţi trecut greu peste asta?
Am născut şi m-am dedicat exclusiv fetiţelor. Soţul meu a început să se înstrăineze. De atunci s-a schimbat foarte mult relaţia dintre noi. M-am retras din orice afacere, nu am mai lucrat... De atunci ştiu mai puţin despre ceea ce făcea el.

Dar nu vă cerea sfatul atunci când vroia să facă anumite afaceri? Totuşi erau în joc banii familiei, pe care îi făcuserăţi împreună...
Da, dar aveam încredere în el.

Bun. Să vorbim despre perioada guvernamentală...
Eu ştiu cum a ajuns, dar nu ştiu dacă nu este doar adevărul meu. Eram cu mama în Carrefour, la cumpărături şi el m-a sunat. Mi-a spus: «Uite, am interviul astă la Guvern şi mă duc să-l susţin». Când am ajuns acasă mi-a spus că a reuşit şi că trebuie să meargă la serviciu. Eu am fost foartă speriată de lumea asta...

Păi, de ce eraţi speriată? Totuşi, asociaţii dumneavoastră aveau relaţii în lumea politică, în Guvern...
Mda, eu poate sunt mai naivă... Fusesem în această firmă, muncisem acolo şi atât. Acum poate văd cu alţi ochi, dar atunci nu. Eu nu am vrut să meargă la Guvern, am plâns foarte mult. Mi se părea că e sfârşitul vieţii, că o să-l văd foarte rar.

Dar, era şi membru de partid, era în Organizaţia Tineretului Socialist. Avea convingeri politice?
Noi nu făceam politică acasă.

Cine se ocupa de afaceri în perioada în care lucra la Guvern?
Eu, dar coincidenţa a făcut că în perioada în care am vândut ultima parte din afacere, am rămas şi însărcinată. Atunci s-a schimbat, cred. Lipsea din ce în ce mai mult, nu mai reuşeam să comunicăm.

După ce a fost dat afară de la Guvern şi-a extins cercul de afaceri. Miliardarul Beny Steinmetz, Paul de România...
Da, a făcut afaceri cu Paul de România şi, din câte ştiu eu, existau nişte drepturi de-ale prinţului vizavi de moştenirea regală. S-au asociat într-un fel şi au încercat să obţină aceste titluri de proprietate ale prinţului Paul. Din câte îmi spunea mie, lucrurile mergeau foarte bine..., că au atras nişte fonduri la un moment dat, de la nişte investitori, şi că, în urma acestor revendicări, au obţinut venituri.

Pe miliardarul Benny Steinmetz îl cunoaşteţi?
Da, l-am şi cunoscut pe domnul Steinmetz şi ne-am şi întâlnit de câteva ori. Din câte ştiu eu au fost parteneri. Ne-am întâlnit şi în România de foarte puţine ori, şi în străinătate , tot de foarte puţine ori. Este un gentelmen, dar mai departe de aici nu ştiu. Întotdeauna mi-a lăsat o impresie bună.

Fac afaceri in continuare?
Din ceea ce ştiu este că, de acum câţiva ani, întrebându-l pe soţul meu, mi-a spus că nu mai este într-o relaţie foarte bună cu domnul Steinmetz.
Din informaţiile noastre erau implicaţi în proiectul Roşia Montană. Aveaţi dispute pro sau contra în privinţa acestui proiect?
Nu ştiu nimic despre ce afaceri aveau ei.

Practic, când a avut loc explozia financiară a domnului Truică, după ce a plecat din Guvern?
Da, în principiu după ce a plecat de la Guvern. Eu nu am simţit o ascensiune fabuloasă. Eu nu cred că o duce rău, dar cred că există şi foarte mult show -off... Eu am încercat să mă desprind de toate lucrurile acestea. De aceea şi când şi-a organizat celebra zi de naştere, eu m-am opus foarte mult atunci, am spus că nu este normal...

Revenind la câştigarea în instanţă a drepturilor invocate de prinţul Paul şi la procesele dumneavoastră, credeţi că domnul Truică are pârghiile necesare pentru a influenţa Justiţia?
Acest divorţ, după părerea mea este o dramă. Sunt genul de persoană care nu a vrut niciodată sa-şi spele rufele în public. Am vrut să plecăm, a vrut şi el, tocmai pentru a ne salva această căsnicie...Nu s-a putut. Am decis să divorţăm, am obţinut o hotărâre judecătorească, cea din Franţa, singura existentă. Există o custodie comună, cu domiciliul la mamă...E firesc, copiii trebuie să stea la mamă. Cu toate astea sunt nişte drepturi foarte largi pe care el le are ca tată...Nu i-a plăcut ce s-a întâmplat în Franţa. A venit acolo şi a spus că vrea să-şi salveze căsnicia, dar, cu zece zile înainte, depusese acţiune de divorţ în România şi ceruse încredinţarea fetiţelor. A venit la mine, după ce am acceptat eu, la 1 iulie, să ia fetiţele în România pentru trei săptămâni, în vacanţă, şi mi-a spus, după 21 iulie, că el nu va pierde niciun proces în România şi că nu-l interesează procesul din Franţa.

Pe ce credeţi că se bazează când spune asta?
Mi-e greu să-mi imaginez ce se întâmplă. Mi-e greu să înţeleg, mai ales că el a lucrat în Guvernul României şi ştie ce înseamnă să aplici legea. Eu cred în Justiţie, în moralitate, cred în dreptate...Nu cred că e vorba de sistem, sunt persoane care îl ajută, de care se foloseşte într-un fel sau altul. Iată, un exemplu minor: directoarea şcolii unde merg fetiţele, mi-a spus că a primit un telefon de la minister şi că a trebuit să le înscrie...A zis că domnul Truică are custodia copiiilor. Am întrebat-o: «Doamnă, dar v-a adus şi documente în acest sens? Iată, eu am documente...» Mi-a spus foarte plastic: «Doamnă, am primit un telefon de la minister (Ministerul Educaţiei)». La fel, la Protecţia Copilului, există angajaţi, cel puţin o doamnă de acolo, Elena Popescu cred, care circulă cu bodyguardul soţului meu în maşină, stă la masă cu soţul meu, după care, la dosar, apar nişte rapoarte psihologice, cu ghilimelele de rigoare...

Fetiţele merg la şcoală?
Câteodată merg, câteodată nu. Am fost la şcoală odată şi mi s-a spus că nu se ştie nimic. Soţul meu a declarat atunci presei că una dintre ele fusese bolnavă, dar, de fapt, am aflat că nu au venit fiindcă el nu dormise acasă şi nu a avut cine să le ducă la şcoală.

Spuneţi-mi, în Franţa câte termene au fost până aţi primit custodia copiiilor?
Au fost două termene

Şi în România câte termene s-au scurs până acum?
(râde) Foarte multe, nici nu le mai ştiu, fiindcă sunt şi foarte multe dosare...

Nu vă sperie acest paralelism?
La noi, totul merge mai greu, înţeleg asta, dar eu am încredere în Justiţie. Mă gândeam că în toţi cei şapte ani, de când s-au născut fetiţele, nu am stat, însumat, fără ele cât am stat acum. E groaznic...

Cât de bogat este domnul domnul Truică? Ştiţi ce să cereţi la partaj?
Un om cu un domeniu ca acela de la Snagov nu poate fi un om sărac. Mi-au trecut diverse lucruri pe la urechi, despre nişte firme, nişte offshore-uri...Nu încerc să aflu mai multe, la urma urmei sunt afacerile lui. Partajul se va limita, probabil, la bunurile dobândite în comun. Există domeniul de la Snagov, casa de la Saint Martin, yachtul, apartamentul de la Monaco. Până la urmă sper ca şi soţul meu să realizeze că are doi copii.

PETRECEREA, PATRICIA KAAS

Spuneaţi că v-aţi opus evenimentului, că aţi plâns...
Da, m-am opus fiindcă mi se părea absurd. OK, împlineşti 40 de ani...Şi eu când am împlinit o vârstă rotundă mi-am dorit o petrecere, dar nu aşa, am vrut să fiu cu prietenii mei, dar de aici şi până la o petrecere atât de mare e altceva, e cheltuială mare...

E real onorariul de 80.000 de euro pentru Patricia Kaas?
Din câte am auzit eu atunci, da. Oricum, eu nu am ştiut că vine Patricia Kaas.

A vrut să vă facă o surpriză?
Da, mare surpriză mi-a făcut!

Dar, lista invitaţilor aţi făcut-o împreună?
Nu, chiar am făcut o paralelă cu nunta, când, tot aşa, au venit foarte multe persoane pe care eu nu le cunoşteam, dar trebuia să socializez. Nu ştiam exact cu cine vorbeam, ce trebuie să spun...

Ei, dar erau şi persoane pe care le cunoaşteaţi. Erau prietenii dumneavoastră, domnii Bittner, Petrache, naşul Bejinariu...
Nu, domnii Bitner şi Petrache nu au venit, dar au fost părinţii, au fost şi persoane cunoscute...

Când şi cum aţi aflat că vine Patricia Kaas?
Cu vreo două săptămâni înainte, de la nişte prieteni. Le-am zis «Fugiţi, măi de aici!». Era ca şi cum aş zice că mie îmi place foarte mult Bon Jovi şi că asta înseamnă că o să vină la ziua mea să cânte. Am zis că poate sunt răutăţi, dar până la urmă, fiindcă tot mai mulţi îmi spuneau că o să vină Patricia Kaas, m-am dus la el şi l-am întrebat. Mi-a zis că nu, nu vine. Asta se întâmpla cu o lună înainte, dar când m-am dus la el mai supărată mi-a zis în cele din urmă că da, vine Patricia Kaas.

Cât a stat Patricia Kaas la dumneavoastră?
A stat trei zile.

Credeţi că atunci a început idila lor?
Ştiu că era schimbat total, nu ştia ce să mai facă pentru a o impresiona, să-i facă pe plac...Eu eram cantitate neglijabilă. Încercam la rândul meu să fiu o gazdă bună, dar mă simţeam în plus.

Nu aţi surprins nicio scenă care să vă atragă atenţia?
Am surprins întreaga atitudine a soţului meu vizavi de ea. Ea nu avea aceeaşi atitudine, era mai retrasă. Apoi, tot ce am aflat, am aflat de la ea...

Aţi aflat la mult timp de la acest eveniment?
Da, trecuse ceva timp.

Se consumase relaţia celor doi?
Da, se consumase...

Credeţi că Patricia Kaas a fost doar un trofeu pentru domnul Truică sau chiar a fost dragoste?
Eu cred că a fost dragoste. Tocmai din cauza asta am şi încetat să-l mai iubesc şi am refuzat să am o căsnicie falsă.

După petrecere, ce v-a atras atenţia asupra relaţiei celor doi? Mergea mai des în Franţa?
Mi se părea un pic caraghios atunci, acum dureros, faptul că avea peste tot prin casă, în maşină, o revistă în care apăreau cei doi. Copiii ajunseseră să spună că «tati se uită la domnul şi doamna Kaas». Apoi, imediat după petrecere, eu am plecat la Disneyland şi apoi la Monaco, unde avem acest apartament, ca să-mi petrec vacanţa cu fetiţele. El a zis ca va veni şi el la noi, dar mereu îmi spunea că are întâlniri de afaceri şi stătea mai tot timpul plecat în Franţa. Am simţit că e ceva,orice femeie simte aşa ceva...

În cele din urmă cum aţi aflat? De la Patricia Kaas?
Da, de la ea

V-a sunat ea?
Nu eu am sunat-o. Mi-a zis că regretă...

Apăruse cartea ei, în care mărturisea aventura cu un miliardar român?
Da, apăruse.

E dispusă să vină ca martor în proces?
Dacă va fi nevoie de ea ca martor, de ce nu?

Relaţia lor continuă?
Nu ştiu ce să zic...

Şi-a cerut vreodată iertare pentru episodul Patricia Kaas?
Şi-a cerut, dar la un moment dat mi-a spus că bărbaţii se duc la femei aşa cum se duc la toaletă şi că nevasta trebuie să tacă. Nu am luat-o ca pe o explicaţie, mai degrabă m-a durut. Toate declaraţiile lui că vrea să refacă familia mi se păreau aşaaaa... Nu ştiu, pe mine un bărbat mă cucereşte cu o floare, cu o vorbă bună.

DESPRE FAMILIE

Cum aţi ales să vă stabiliţi în Saint Martin?
În 2003 am fost pentru prima dată, de ziua mea. Ne-a plăcut foarte mult şi ne-am spus că ne vom întoarce mereu acolo şi, când vom putea, ne vom muta acolo. Am şi realizat asta, anul trecut.

Yachtul când l-aţi cumpărat?
Înainte de a ne muta. Yachtul a acostat o perioadă în Monaco.

Nici atunci nu vă întrebaţi de unde vin toţi aceşti bani?
Am întrebat şi am şi primit nişte răspunsuri, dar nu mai ştiu dacă erau sau nu reale, fiindcă nu verificam.

E un tip calm sau irascibil domnul Truică?
E opersoană mai irascibilă, se mai enervează, mai ţipă, mai vorbeşte urât...

Vai, doamnă, adică miliardarii înjură!?
(Râde) Remus mai înjură, mai înjură... L-aţi văzut şi la televizor...

Nu ştiu, că nu l-am urmărit.
Şi la tribunal, o doamnă judecătoare l-a apostrofat fiindcă avea o atitudine, nu ştiu, ciudată. De o vreme încoace mi se pare ciudat în comportament. De fiecare dată,la Tribunal, la Judecătorie e ciudat. Prea nervos, prea necontrolat...

Fetiţele au simţit anumite tensiuni în casă după episodul Patricia Kaas?
Da, au simţit, chiar dacă am încercat să nu discutăm de faţă cu ele, dar nu aveam de ales, fiindcă el era foarte agresiv... Îmi amintesc de celebra zi de 6 iunie, la Saint Martin, când am depus acţiunea de divorţ, am făcut-o fiindcă venea foarte agresiv. Cu o zi înainte m-a închis în casă, m-a ameninţat că mă omoară...Era furios fiindcă eu îi spuneam că vreau să divorţez, că nu mai vreau o astfel de căsnicie care nu se bazeză pe nimic real...El nu vroia să accepte. În fine, am chemat poliţia pentru ce s-a întâmplat, iar a doua zi, când a plecat să ducă fetiţele la şcoală, eu nu am vrut să merg de teamă să mă întorc cu el singur în maşină. Am sunat o prietenă, care m-a ajutat să ies din casă, şi după-amiaza m-am dus să iau fetiţele, dar nu le-am mai găsit. Le luase în timpul orelor şi fugise cu ele, împreună cu bona şi cu bodyguardul, la aeroport. Mi-am dat seama ce s-a întâmplat şi am fugit la aeroport, unde, cu sprijinul Poliţiei de Frontieră l-am găsit. El a avut o atitudine foarte agresivă şi faţă de poliţişti. Poliţia mi-a dat fetiţele şi paşapoarte lor. Apoi m-am înfăţişat în faţa judecătorului şi am obţinut decizia de a sta cu fetiţele la un alt domiciu până se termină divorţul.

METAMORFOZA

Când şi de ce s-a schimbat Remus Truică? Sunteţi împreună din facultate.
Da, eu eram în anul întâi de facultate, iar el în anul II sau III, dar el repeta de câţiva ani. Era un tip ok. Ne-am cunoscut ca nişte tineri, totul era roz, m-am îndrăgostit. Aveam 20 de ani. Ne-am terminat facultăţile, am încercat să ne facem un rost...El era un tip mai rebel, mai libertin. Se certa cu părinţii, lipsea de acasă. Cred că m-a atras extremul. Ne-am căsătorit în 2002...

Prietenii lui Remus Truică
Afaceristul român şi-a construit în ţară o reţea de prieteni din diferite zone ale societăţii. Miron Mitrea, Adrian Năstase, Şerban Mihăilescu, zis Miki Şpagă, Vlad Moisescu, şeful PNL Sector 1 din Capitală, şi omul de afaceri Puiu Popoviciu sunt numai câţiva dintre prietenii lui Truică.
Tot el este şi finul lui Eugen Bejinariu, actual deputat PSD, fost secretar general al Guvernului Năstase. De pe lista prietenilor lui Truică nu pot lipsi cei care l-au „iniţiat" în afaceri: Alexandru Bitnner şi Adrian Petrache, apropiaţi ai fostului premier Adrian Năstase.

Afaceri cu miliardarul Benny Steinmenz

În 2007 Remus Truică a înfiinţat societatea BRG Residencial Consulting Sevices, un SRL care ar fi trebuit să dezvolte afaceri imobiliare în România. În lista administratorilor apare belgianca Sandra Merloni-Horemans (40 de ani), ,,mâna dreaptă" a miliardarului evreu Beny Steinmetz, aflat printre primii 300 cei mai bogaţi oameni ai Planetei. La 18 decembrie 2009, la câteva ore după ce Adriean Videanu a anunţat că proiectul Roşia Montană este parte a programului PDL de guvernare, Steinmetz a cumpărat 9% din acţiunile la Gold Corporation.

Partenera lui Truică lucrează în corporaţia Beny Steinmetz Ggroup de la 19 ani şi în prezent este membru al consiliilor de administraţie în cele mai importante societăţi pe care le controlează afaceristul evreu: BSG Resources şi Bateman Engineering.
Sandra Merloni conduce afaceri de sute de milioane de euro. Acţiunile la această din urmă firmă, BRG Residencia, sunt împărţite, în mod egal, între Remus Truică şi un un off-shore din Caraibe, Riverside Real Estate Corp, despre care jurnaliştii de la Evenimentul Zilei scriau că îi aparţine chiar lui Benny Steinmenz.

Afaceri cu Paul de România

Irina Truică a susţinut că Remus Truică l-a ajutat pe prinţul Paul de România să revendice mai multe proprietăţi în baza unor acte succesorale. Una dintre aceste proprietăţi: 47 de hectare din Pădurea Fundul Sacului de pe malul Lacului Snagov. În martie 2007, Paul de România a primit această suprafaţă de teren de la Consiliul Judeţean Ilfov, deşi revendicarea era inadmisibilă din punct de vedere legal.
Paul de România a fost pus în posesie în baza unui act din care reieşea că, în 2001, ar fi cumpărat, drepturile succesorale de la Moniq Urdărianu, unica moştenitoare a Prinţesei Elena de România.

În baza unor acte similare, Paul de România a cerut de la RAAPPS şi Palatul Snagov, valoarea totală a proprietăţilor fiind estimată la peste 100 de milioane de euro. ,,Nu comentăm nimic legat de aceste aspecte!", a transmis Carmen Ştefan, purtătorul de cuvânt al prinţului Paul.
Remus Truică a reuşit să obţină, tot cu ajutorul autorităţilor locale, zeci de hectare de teren în Snagov, o parte dintre acestea învecinate proprietăţii lui Paul. Pentru a intra în posesia terenurilor, Truică a folosit aceeaşi metodă: cumpărarea de drepturi succesorale.