Italienii le dau de lucru rromilor

Autorităţile de la Milano vor construi o fabrică în Mehedinţi, unde vor lucra în special rromii repatriaţi Ridicarea fabricii de prelucrarea lemnului face parte din cadrul unui proiect

Autorităţile de la Milano vor construi o fabrică în Mehedinţi, unde vor lucra în special rromii repatriaţi

Ridicarea fabricii de prelucrarea lemnului face parte din cadrul unui proiect de reintegrare socială estimat la 200.000 de euro. Cele aproximativ 150 de locuri de muncă sunt rezervate românilor de etnie rromă cu domiciliul în comuna de pe Clisura Dunării, aduşi acasă din Italia. Vestea a adus mare bucurie în ţigănie, dar există persoane care susţin că, dacă salariile nu vor fi de minimum 1.200 de lei, nu se vor angaja în ruptul capului.

Preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Constantin Sârbulescu, a declarat că a semnat încă de acum o lună de zile un parteneriat de colaborare cu autorităţile italiene din provincia Milano în vederea punerii pe picioare la Eşelniţa a unei fabrici de prelucrarea lemnului, în vederea reintegrării sociale a rromilor.

"Dumnealor au convenit să aloce aproximativ 200.000 de euro pentru construcţia propriu-zisă şi utilajele pentru fabrică, iar noi să venim cu terenul. În această vară sper să ne apucăm deja de lucrare, iar după punerea fabricii pe picioare, primăria Eşelniţa şi Consiliul Local o vor administra aşa cum trebuie", a explicat Sârbulescu.

El a adăugat că 80% din salariaţi vor fi numai cetăţeni de etnie rromă din Eşelniţa, prioritate având persoanele repatriate, care vor lucra la producerea de paleţi şi peleţi (materie primă pentru ardere în centralele termice - n.r.). Primarul din Eşelniţa, Ioan Ciuru, a precizat că din cei 3.600 de locuitori, circa 30% sunt de etnie rromă. "Muncitorii selecţionaţi vor urma cursuri de pregătire ce se vor desfăşura în cadrul activităţii nou-înfiinţate", a declarat primarul Ioan Ciuru.

"Dacă ne dau salarii de patru-cinci milioane de lei, nu mă bag!"

Pardalian Crăciun are 42 de ani şi nu are un loc de muncă din 1991, când a lucrat la şantierul naval din Orşova. Are însă pretenţii, dacă i s-ar oferi o slujbă. "Pâinea e zece mii de lei (vechi - n.r.)! Dacă ne dau salarii de patru sau cinci milioane de lei, nu mă bag. Să ne dea acolo, de la doisprezece milioane în sus şi, de ce nu, şi bonuri de masă", a spus Pardalian.

O consăteană, Maria Şain, a promis însă că "eu m-aş mulţumi şi cu cinci milioane plus bonuri de masă. De zece ani nu mai am serviciu, mă descurc greu doar din alocaţia copiilor şi ajutorul social. E foarte bine că se face fabrică la noi". Liderul rromilor din Eşelniţa, Mihai Orbulescu, a declarat că, pentru cei peste 1.000 de rromi din comună, crearea de locuri de muncă este mană cerească.

"Ţiganii noştri sunt oameni cumsecade. Nu ca alţii, dar trăiesc într-o sărăcie lucie din adunatul fierului sau din gunoaie. Dacă italienii se ţin de promisiune şi ridică fabrica, ar face o pomană cu noi. Să ne dea de muncă pe brânci, dar să ne facă salariile undeva la zece milioane pe lună. Ar fi minunat!", a conchis liderul rromilor.