Italia, Spania şi Germania - ţările în care muncesc cei mai mulţi tineri români

Bărbat, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 29 de ani, absolvent de liceu sau de şcoală postliceală, eventual căsătorit şi fără copii, cu precădere din Moldova şi din Transilvania. Acesta

Bărbat, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 29 de ani, absolvent de liceu sau de şcoală postliceală, eventual căsătorit şi fără copii, cu precădere din Moldova şi din Transilvania. Acesta este profilul tânărului român care pleacă să muncească în ţările UE, arată un studiu recent al Agenţiei Naţionale pentru Sprijinirea Iniţiativelor Tinerilor (ANSIT).
Confirmând primele impresii, Italia şi Spania rămân în topul destinaţiilor pe care le preferă tinerii români, atunci când iau hotărârea să plece pentru a munci, undeva în Uniunea Europeană: în Italia au ajuns 37,9% din tinerii care au recunoscut că au fost la muncă în UE, către Spania s-au îndreptat 24,3%, Germania "a găzduit" 17,5% din ei, iar Ungaria - 15,5%. Tinerii noştri au mai muncit şi în Franţa (9,7%), în Austria (8,7%), Belgia (6,8%) sau Grecia (5,8%), după cum au fost menţionate şi destinaţii precum Olanda, Portugalia, Anglia sau Polonia. Un român care a muncit în UE nu devine nici mai pesimist, nici mai optimist în privinţa aderării României la Uniune, arată acelaşi studiu al ANSIT. Totuşi, un efect vizibil la întoarcerea în ţară este aproape dublarea gradului de interes faţă de politica autohtonă. Întorşi în ţară, tinerii devin mai preocupaţi de posibilitatea de a primi finanţare comunitară, sunt mai interesaţi de ofertele de locuri de muncă în ţări europene şi de posibilităţile de a călători în spaţiul european decât românii care n-au experimentat munca în UE. Tinerii care au fost plecaţi la muncă în spaţiul UE se declară şi mai pregătiţi în domeniul limbilor străine de circulaţie europeană, şi mai conştienţi de importanţa competenţelor profesionale, pentru a ocupa un loc de muncă bun. Depărtarea de casă şi de cei dragi creşte credinţa în Dumnezeu şi preocuparea pentru siguranţa zilei de mâine, participarea civică şi toleranţa faţă de ceilalţi, arată studiul. Un sejur de muncă în Spania sau Italia are, însă, şi efecte adverse: scăderea patriotismului, a respectului faţă de familie sau faţă de mediul natural.