Istoria, mutilată de termopane

Studiu de caz: unele monumente istorice şi arhitecturale din centrul Craiovei au fost renovate grosolan de actualii proprietari. Cândva reşedinţe ale unor mari personalităţi ale Olteniei, decorate cu o migală uimitoare, casele boiereşti de odinioară arată acum ca toate vilele de parveniţi din ţara aceasta.

În Dolj există mai multe clădiri cu valoare istorică care au fost redecorate de actualii proprietari, încălcând însă prevederile Legii monumentelor istorice. Cele 697 de monumente plasează judeţul pe locul 11 în clasamentul celor mai bogate în reminiscenţe ale unor epoci apuse.

Acum însă, casele boiereşti de secol XIX nu se mai disting prin dantelăriile de fier vechi, ci prin stridentele termopane, spiritul centrului vechi al Băniei fiind distrus aproape în totalitate. După cum spune, dezamăgit, preşedintele filialei oltene a Ordinului Arhitecţilor din România, Pavel Popescu, “aici ar trebui să găsim o bijuterie a Craiovei, dar găsim o mare tristeţe.”

Imobilul Muzeului Istoriei Medicinei de pe Calea Unirii era cândva arhiplin de mobilier, instrumentar, documente referitoare la viaţa şi activitatea doctorului craiovean Victor Gomoiu, o bibliotecă adăpostind, pe lângă cele 10.000 de volume, corespondenţă, reviste, documente şi obiecte care aparţinuseră unor mari savanţi, dar şi tablouri celebre: Veronese, Petraşcu, Jalea.

Au dispărut cu totul. Clădirea, amintind arhitectura renascentistă, a fost construită în 1892 şi este clasată ca monument istoric. A fost restaurată de două ori, în 1979-1980 şi între 1990 şi 1993. Acum fostul muzeu este reşedinţa controversatului Genică Boerică.

De la vechii boieri, la noii îmbogăţiţi

Vila în care locuieşte preşedintele SIF Oltenia, Dinel Staicu, denumită ”Casa Bujorului”, a aparţinut iniţial boierului Barbu Drugă, iar în perioada comunistă era casa lui Nicolae Ceauşescu. Casa a fost construită de renumitul arhitect Gio-vanni Battista, acelaşi care a proiectat sediul Prefecturii Dolj, Primăria Craiovei şi Primăria Bucureşti. Staicu a cumpărat drepturile succesorale ale moştenitorilor lui Barbu Drugă. Deşi casa a fost refăcută în întregime, păstrând stilul interbelic pe alocuri, peste vitraliile boierului Drugă planează termopanele.

Conform Listei Monumentelor Istorice, Casa Ionel Pleşa a fost ridicată la începutul secolului XX. Construită în stil eclectic, cu elemente decorative neoclasice şi neobaroce atât la interior, cât şi la exterior, cu feronerie la scara interioară şi plafoanele cu margini aurite, ea şi-a pierdut şi ultimul strop de parfum de epocă veche.

Acum este doar o clădire tencuită grosolan, având la ferestre termopane albe. Pe faţada dinspre stradă, tot tâmplărie PVC, dar maron, şi-un grilaj la intrarea în Korona Private Club.

De asemenea, pe strada Alexandru Macedonski, mai multe clădiri de patrimoniu au lăsat loc unor ultramoderne construcţii cu arhitectură de tip “hambar”. „Dacă aceste bogăţii arhitecturale ar fi fost valorificate, ar fi adus turişti, specialişti şi, odată cu asta, bani. Din păcate, nimeni nu este interesat”, spune arhitectul Pavel Popescu.

Casa renumitului medic Mihai Cănciulescu, de pe strada Simion Bărnuţiu, impresionează prin dantelăriile cu care a fost decorată la începutul secolului XX. Un imobil plin de istorie, ale cărui ferestre beneficiază tot de tâmplărie PVC. Autentică în majoritatea detaliilor, casa a fost supusă izolaţiilor din aluminiu turcesc şi sticlă termoizolantă.

Casa Foray se află pe aceeaşi stradă. Cândva o bijuterie arhitectonică, acum este o vilă modernă şi cochetă, văruită în portocaliu, cu geamuri din tâmplărie PVC. Nimic nu mai aminteşte de monumentul istoric al secolului XIX. La ceva distanţă, casa Gârleşteanu, ridicată în secolul XIX, rezistă încă în picioare.

Nici ei nu-i lipsesc termopanele, cu toate că tocăria originală ar fi dat mai mult aer de epocă unui monument istoric. Aceeaşi poveste o are şi Casa Măcescu, aflată în centrul oraşului.

Casa Papazoglu se află şi ea pe lista monumentelor istorice întocmită de Ministerul Culturii şi Cultelor. În loc de plăcuţa care să ateste istoria clădirii care a aparţinut unei familii însemnate a Olteniei, din care se trage şi colonelul Dimitrie Papazoglu, autorul unei interesante „Istorii a oraşului Bucureşti“, apare scris „Grădiniţa cu Program Normal Numărul 4“. Termopanele şi improvizaţiile au distrus întreaga faţadă a imobilului.

Casa celebrului Iulian Pârvulescu adăposteşte tot o grădiniţă. ”La noi a fost altceva. A fost nevoie să umblăm la consolidare, după ce, în anul 2000, casa a luat foc. Am pus termopanele după ce s-a luat aprobare de la comisia de patrimoniu a monumentelor. În rest, casa a rămas neschimbată.

Casa Zamfirescu, model de restaurare inteligentă a unei clădiri de patrimoniu

În oraş sunt multe case boiereşti care nu prea mai au ce căuta pe listă. Ele nu mai au nimic în comun cu monumentele istorice. Din păcate, copiii noştri nu vor mai şti niciodată cum arăta centrul istoric al Craiovei. Este într-adevăr dureros să vezi cum case unice au fost înlocuite de vile moderne”, spune directoarea Grădiniţei nr. 23, Ileana Enache.

Pe strada Sf. Dumitru nr. 1 se află fostul Hotel New York, denumit iniţial Hotel Geblescu, după numele proprietarului, fost prefect de Dolj. În perioada interbelică, hotelul şi-a schimbat de mai multe ori proprietarul. Transformată în clădire de birouri în perioada comunistă, parterul clădirii serveşte acum drept sediu al clubului Universitatea Craiova. Tot aici se află localul Il Girasole. Partea superioară a imobilului a fost lăsată însă în paragină, devenind o adevărată ruină.

Sancţiuni doar pe hârtie

Arhitectul Pavel Popescu spune că reprezentanţii Primăriei ar fi trebuit să se ocupe mai devreme de marcarea monumentelor.

„Cei de la Primărie nu au respectat legea monumentelor. Toate aceste case ar fi trebuit să poarte semne distinctive, dar nici până în ziua de azi nu s-au făcut plachetele”. Teoretic, legea prevede sancţiuni clare pentru desfiinţarea neautorizată, distrugerea parţială sau totală fără avizul Ministerului Culturii şi Cultelor. Amenzile sunt cuprinse între 2.000 şi 7.000 de lei, proprietarul fiind obligat, în plus, să readucă imobilul la starea iniţială.

Primăria trece la identificare

Primăria Craiova a iniţiat un proiect de 100.000 de euro ce presupune montarea a 150 de plăcuţe de identificare a monumentelor istorice din oraş. S-ar putea însă să nu mai aibă pe ce să le monteze. „Legea Monumentelor Istorice nu prevede un termen pentru astfel de plăcuţe.

În acest an, la nivelul municipiului Craiova se va face identificarea acestor monumente, după care urmează montarea plachetelor”, susţine purtătorul de cuvânt al Primăriei, Carmen Licu. Deşi în locul plachetelor ar fi trebuit să stea gravate date despre istoria caselor, acum stau încrustate numele unor baruri, magazine sau cabinete medicale. Istoria caselor se mai păstrează, în prezent, doar în amintiri.

Bani negri în slujba restaurării

Există şi câteva exemple pozitive de case vechi restaurate cum trebuie. Ironia face ca un astfel de exemplu să fie legat de una dintre figurile lumii interlope a Craiovei.

La câteva sute de metri de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, pe strada Mitropolit Firmilian, se află Casa Zamfirescu. Proprietarul iniţial, Ion Zamfirescu, un celebru negustor de vinuri, a construit-o în 1890.

Casa a scăpat de naţionalizare, pentru că a fost cumpărată în anii ‘60, de medicul Alexandru Firescu, care era şi secretar literar al Teatrului Naţional din Craiova.

Interlop cu grijă pentru frumos

Imobilul a scăpat de naţionalizare pentru că aparţinea unui medic, funcţionar al statului, şi nu unui burghez. Casa şi-a păstrat aspectul şi numele, chiar dacă actualmente este un club privat. După ce a fost achiziţionată de societatea Barbarosa SRL, la care acţionar majoritar (90%) este Martha-Petruţa Jahani, soţia lui Jahani Farid (alias Paul Valută, interlopul), noii proprietari au apelat la o firmă specializată pentru restaurarea ei şi au păstrat cu sfinţenie detaliile celebrei case construite în stil eclectic, cu elemente neo-baroce.

Paul Valută a murit anul trecut, într-o puşcărie din Timişoara, pentru că slăbise prea mult în timpul unei greve a foamei.
Casa, restaurată cu inteligenţă şi pricepere, a devenit un restaurant celebru al Craiovei.