Israelul nu poate avea interlocutor Hamasul

declară Rodica Radian-Gordon, ambasadorul statului Israel în România

- Excelenţă, credeţi că actuala campanie electorală şi rezultatele alegerilor din Israel vor fi marcate de boala lui Ariel Sharon, personalitate remarcabilă a vieţii politice din ţara dvs.?
- Ce s-a petrecut în Israel în ultimele câteva luni este o schimbare pe plan politic, mult mai amplă şi mai profundă decât arată faptul că a apărut un partid care este al lui Sharon. Sharon şi-a pus amprenta, întrucât a provocat schimbarea. Întâi, prin lansarea planului dezangajării (în teritoriile palestiniene - n.n.), apoi prin crearea partidului Kadima. După cum dovedesc sondajele din Israel făcute săptămânal, iar uneori de două ori pe săptămână, Kadima se bucură de o popularitate mare, care nu este legată nici de boala premierului şi nici de alte evenimente. După părerea mea, sondajele arată o dorinţă a populaţiei de a avea un partid de mijloc, iar Kadima reflectă această nevoie a electoratului israelian şi de aceea se bucură de popularitatea pe care o are.
- Câştigând scrutinul din teritoriile palestiniene, mişcarea Hamas a modificat datele raporturilor israelo-palestiniene. Cum credeţi că vor evolua acestea? Este posibil un dialog între părţi?
- Faptul că Hamasul a ajuns la putere prin alegeri democratice a creat o problemă nu doar pentru Israel, ci pentru comunitatea internaţională. Trebuie reţinut că Hamasul a fost recunoscut de câţiva ani, şi de UE şi de SUA, ca organizaţie teroristă, apare pe listele organizaţiilor teroriste. Circa 500 de persoane au fost omorâte după atacurile lui în ultimii ani. Cerinţele clare din partea comunităţii internaţionale vizavi de Hamas sunt: să renunţe la terorism, să se dezarmeze şi să recunoască Israelul. Sunt cerinţe de bază, fiindcă nu cred că orice alt stat membru al comunităţii internaţionale ar accepta să vină cineva la putere care să declare clar şi consecvent că nu recunoaşte statul Israel şi că trebuie dusă lupta înarmată mai departe. În aceste condiţii nu cred că un stat oarecare ar primi şi ar accepta ca partener o astfel de grupare. Iar Israelul, cu siguranţă, nu va avea acest partener.
- În 2005, exceptând vizita în Israel a ministrului român de externe, raporturile ţării dvs. cu România n-au înregistrat momente deosebite. Ce se va întâmpla în 2006?
- Aici, permiteţi-mi să vă contrazic! Cred că, în 2005, relaţiile dintre cele două ţări au continuat să fie foarte bune, poate chiar excelente. Vedeţi, în Israel, agenda naţională e supraîncărcată şi de aceea suntem mai slabi în domeniul vizitelor oficiale, deşi recunoaştem că fac parte din agenda diplomatică. şi, totuşi, în 2005 a fost la Bucureşti a doua oară consecutiv vicepremierul Ehud Olmert, azi premier interimar. A fost, într-adevăr, momentul foarte reuşit: vizita ministrului român de externe Ungureanu în Israel. A fost şi martie 2005, când premierul român şi alţi miniştri au fost la deschiderea oficială a Muzeului Yad Vashem. Atunci, premierul român a avut întâlniri foarte importante cu premierul Sharon, cu preşedintele statului, Moshe Katsav. Avem un dialog deschis, foarte apropiat. În ce priveşte economia, comerţul a crescut în 2005 cu circa 25% faţă de 2004. Sperăm să crească mai departe şi în 2006.
- Când am anunţat că veţi veni ambasador în România, mi-aţi vorbit nostalgic de zona Pache Protopopescu din Bucureşti. Cum aţi găsit locurile copilăriei, dar România, în general?
- Într-adevăr, pentru mine, este un sentiment special să revin în România după mulţi ani. Culmea, şi azi locuiesc aproape de zona grădinii Izvorul Rece şi mai trec pe acolo, din când în când. Există un anumit sentiment, nişte amintiri frumoase din copilărie. Oricum, mă simt foarte bine în România şi am o mare simpatie pentru această ţară. Am spus-o de mai multe ori, privesc cu optimism la evoluţia României.